Emmanuel Macron a răspuns unei hărți publicate de Donald Trump în care steagul Statelor Unite acoperea America de Nord, inclusiv Saint-Pierre-et-Miquelon, un mic teritoriu francez aflat la numai câțiva kilometri de Canada. Ajuns chiar în arhipelag, președintele Franței a transmis că asupra suveranității acestuia „nu există nicio discuție”. Vizita are însă o miză mult mai largă: Macron și premierul canadian Mark Carney discută despre securitatea Arcticii, energie, apărare și apropierea Canadei de Europa, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul.
„Saint-Pierre-et-Miquelon este francez. Este evident”, a declarat Emmanuel Macron la sosirea în arhipelagul din Atlanticul de Nord.
Președintele francez a fost întrebat despre imaginea publicată la începutul lunii septembrie de Donald Trump, în care steagul american acoperea o mare parte a regiunii.
„Nu vom spune asta în fiecare dimineață pentru că unii oameni au idei ciudate sau spun lucruri ciudate”, a adăugat Macron, potrivit Le Fiagaro, citează Rador Radio România.
Harta publicată de președintele american nu includea doar Canada și Groenlanda sub culorile SUA. Imaginea cuprindea și Saint-Pierre-et-Miquelon, dar și Islanda, ceea ce a provocat reacții diplomatice în regiune. Islanda l-a convocat inclusiv pe ambasadorul american după apariția imaginii.
Bucata de Franță aflată lângă Canada
Saint-Pierre-et-Miquelon este una dintre cele mai neobișnuite prezențe franceze de pe harta lumii.
Arhipelagul se află în Atlanticul de Nord, la aproximativ 20 de kilometri de insula canadiană Newfoundland, dar aparține Franței și se află la circa 4.300 de kilometri de Paris.
Teritoriul are o suprafață de numai 242 de kilometri pătrați și statutul de colectivitate franceză de peste mări. Are propriul Consiliu teritorial, dar trimite și un deputat și un senator în Parlamentul francez.
Saint-Pierre-et-Miquelon nu face parte din Uniunea Europeană în același mod ca Franța continentală, având statutul de „țară și teritoriu de peste mări” asociat UE.
Importanța lui depășește însă cu mult dimensiunea.
Arhipelagul găzduiește o stație terestră a sistemului european de navigație prin satelit Galileo, ceea ce îi conferă și o valoare strategică într-o regiune arctică devenită tot mai importantă geopolitic.
Macron și premierul Canadei, întâlnire fără precedent în arhipelag
Emmanuel Macron l-a primit duminică, la Saint-Pierre, pe premierul canadian Mark Carney. Este prima asemenea întâlnire organizată în arhipelag.
Cei doi lideri au folosit vizita pentru a afirma suveranitatea celor două state și pentru a pleda pentru o apropiere mai profundă între Franța și Canada.
„Credem împreună că țările noastre sunt două mari națiuni independente și vor să rămână astfel”, a declarat Macron alături de Carney.
Întâlnirea vine într-un moment în care relațiile dintre Washington și Ottawa sunt tensionate, iar Canada încearcă să își diversifice legăturile comerciale și strategice.
Macron și Carney au discutat despre cooperarea în apărare, spațiu, energie, telecomunicații și tehnologii emergente. Cele două state vor inclusiv să dezvolte cooperarea dintre agențiile lor spațiale și în infrastructura necesară lansărilor și comunicațiilor prin satelit.
Canada se apropie de Europa
În paralel, Ottawa negociază o relație mult mai strânsă cu Uniunea Europeană.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat inclusiv ideea ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene, deși un asemenea statut nu există în prezent în tratatele UE. Carney a precizat că țara sa nu urmărește aderarea propriu-zisă, ci o formă nouă și aprofundată de alianță cu Europa.
Donald Trump a criticat proiectul și a amenințat cu măsuri comerciale dacă apropierea Canada–UE va fi considerată de Washington un demers ostil. Carney a răspuns că Ottawa își va decide singură parteneriatele internaționale.
Macron și-a exprimat acum susținerea pentru apropierea Canadei de blocul european.
Groenlanda, cealaltă mare miză din nord
Vizita se desfășoară și pe fondul disputei mult mai ample privind Groenlanda.
Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite au nevoie de un control mai mare asupra insulei arctice din rațiuni de securitate.
Săptămâna trecută, Washingtonul, Danemarca și Groenlanda au ajuns la un acord care extinde semnificativ prezența militară americană și oferă SUA un rol important în securitatea teritoriului. Danemarca și autoritățile groenlandeze au precizat însă că acordul nu transferă suveranitatea asupra insulei.
Macron a salutat această componentă a înțelegerii.
„Suveranitatea daneză este respectată, dreptul internațional este respectat”, a afirmat liderul francez, apreciind orice măsură care contribuie la dezescaladare.
Franța vrea mai mult gaz canadian pentru Europa
Dincolo de mesajele politice, vizita are și o miză economică imediată.
Franța caută surse suplimentare de energie pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor, iar Canada este unul dintre marii producători mondiali.
Macron a spus că își dorește ca mai mult gaz natural lichefiat canadian să ajungă pe coasta Atlanticului și, de acolo, în Europa. Discuțiile vizează și mineralele critice și alte resurse strategice canadiene.
Un întreg sat francez se mută din calea oceanului
Vizita lui Macron are și o dimensiune internă aparte.
Miquelon, una dintre cele două insule principale ale arhipelagului, începe un proiect neobișnuit pentru Franța: mutarea unei părți a localității pe un teren mai înalt, din cauza riscului provocat de creșterea nivelului mării și de eroziunea litoralului.
Primele case au fost deja construite pe noul amplasament, situat la aproximativ un kilometru de actuala zonă locuită. Următoarea fază a proiectului necesită aproximativ 25 de milioane de euro.
În jur de 600 de locuitori sunt vizați pe termen lung de relocare, iar proiectul este prezentat drept unul dintre primele cazuri de acest tip la asemenea scară pe teritoriul francez.
Arhipelagul încearcă, în același timp, să își găsească un nou model economic după declinul pescuitului de cod care i-a susținut economia vreme îndelungată. Autoritățile locale mizează acum inclusiv pe activități spațiale, infrastructură digitală și legături economice mai strânse cu Canada.
Comentează