Deși termenul pentru implementarea PNRR s-a încheiat la 31 august, munca autorităților nu s-a terminat. România trebuie să strângă până în noiembrie toate documentele și dovezile privind utilizarea fondurilor, iar de această dată „nu avem marjă de eroare”, avertizează ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
România se pregătește pentru următorul mare mecanism de finanțare, Planul de Parteneriat Național și Regional (PPNR), despre care Pîslaru spune că va avea o alocare de peste 60 de miliarde de euro și pe care îl descrie drept un „PNRR pe steroizi”.
Pîslaru: „Acum muncim mai mult decât înainte”
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat, marți, la evenimentul News.ro – IMM-urile, oxigen pentru România – Ediția a V-a, că perioada următoare este esențială pentru închiderea PNRR.
„Acum suntem la capitolul ce lecţii am învăţat de la PNRR, cum îl încheiem. Deşi PNRR, teoretic, pe 31 august s-a tras linie, acum muncim mai mult decât înainte, pentru că trebuie să strângem toate documentele, dovezile, toate lucrurile care nu sunt aşa de uşor de strâns în administraţia românească şi n-avem de data asta marjă de eroare, întrucât până în luna noiembrie trebuie să producem absolut toate dovezile”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Lecțiile PNRR: 600 de milioane de euro în garanții pentru sistemul bancar
Pîslaru a vorbit și despre instrumentele financiare dezvoltate prin PNRR, susținând că unele dintre cele mai puțin cunoscute măsuri au vizat accesul la finanțare și investițiile de tip equity.
„Uitându-ne la lecţiile învăţate din PNRR, şi aici aş vrea să spun nişte chestiuni directe, poate lucrurile cele mai puţin ştiute legate de PNRR au fost sprijinul legat de accesul la finanţare, sprijinul care a fost dat pentru zona de equity, unde avem randamente care sunt peste toată Europa Centrală şi de Est şi au apărut o serie întreagă de fonduri sprijinite de banii din PNRR. Discutăm de un sprijin pentru sistemul bancar, care în perioada asta a putut beneficia de circa 600 de milioane de euro de garanţii şi care a ajutat la partea de portofolii şi de ceva care mi se pare că e una din lecţiile cele mai importante învăţate”, a precizat Pîslaru.
Programul testat pentru listarea companiilor la Bursă
O altă experiență pe care ministrul consideră că România ar trebui să o continue este finanțarea cheltuielilor necesare companiilor pentru listarea la Bursă.
„Am avut un mic programel de susţinere a listării pe Bursă. Am avut două companii. E adevărat, cu o floare nu se face primăvară, dar am avut două companii, am testat, funcţionează şi dacă există un lucru pe care clar ar trebui să-l replicăm este sprijinirea companiilor, preluarea tuturor cheltuielilor pentru listarea pe Bursă. Acum există şi experienţă, procesul e rodat, totul ar merge foarte bine, dar momentul este un moment de inflexiune, pentru că avem la dispoziţie doar până la sfârşitul anului viitor pentru viitorul PNRR pe steroizi care se numeşte PPNR - Planul de Parteneriat Naţional şi Regional. Alocarea are să fie peste 60 de miliarde de euro”, a mai afirmat Dragoş Pîslaru.
„PNRR pe steroizi”: peste 60 de miliarde de euro pentru PPNR
Planul de Parteneriat Național și Regional ar urma astfel să reprezinte următoarea mare etapă în utilizarea fondurilor europene, iar Pîslaru vorbește despre o alocare de peste 60 de miliarde de euro. În același timp, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene gestionează deja 27 de instrumente financiare, dintre care cinci provin din PNRR, iar alte 22 sunt dezvoltate la nivel național sau regional.
„În acest moment, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene gestionează 27 de instrumente financiare. Deci nu unu, nu două, nu 10- 27. Din ele, cinci sunt cele de pe PNRR, pe care n-o să le mai reiau. Dar 22 sunt instrumente care sunt făcute şi regional, deci regiuni de dezvoltare care au propriile lor instrumente şi naţional, şi cu o serie largă de intermediari. Deci nu este doar Banca de Investiţii şi Dezvoltare, este şi FNGCMIM. BERD-ul are şi el instrument, BEI are instrument, FEI are instrument. Deci discuţi de cinci intermediari. Cred că şapte din opt regiuni au deja în acest moment propriile lor instrumente financiare, fie de equity, fie garanţii, fie blended finance, deci cu capital rebate. Adică faci investiţia şi primeşti din principal primeşti o componentă de grant de până la 40%”, a declarat Dragoş Pîslaru.
Pîslaru: Cel puțin jumătate de miliard de euro ar putea ajunge pe piață anul viitor
Ministrul a explicat că multe dintre aceste mecanisme financiare vor fi testate anul viitor și a descris inclusiv dificultățile administrative întâmpinate în implementarea lor.
„Ca să înţelegeţi cum funcţionează instrumentele astea financiare, dacă ai produs de tip garanţie, nu ai nevoie să mai faci vreo achiziţie publică sau ceva. Mergi pe regulile de instrumente financiare şi dai drumul. La equity la fel. Dacă vrei, de exemplu, să ai componente de grant la intermediarii financiari, trebuie să faci achiziţie publică. Şi gândiţi-vă că ne-am trezit cu BID-ul, de exemplu, lansând achiziţie publică pentru serviciile de monitorizare a grantului sau a componentei de grant din instrumentul financiar. A fost măcel”, a subliniat Dragoş Pîslaru.
Pîslaru a oferit și exemplul unei bănci care ar fi pierdut o licitație din cauza lipsei unui document pentru unul dintre membrii conducerii.
„Am avut, de exemplu, o bancă reputată care a pierdut licitaţia pentru că n-a avut cazierul fiscal al unuia dintre membrii board-ului. Intrăm într-o zonă foarte interesantă, ca să zic aşa. Dar ceea ce este vestea bună e că acuma ne rodăm, vedem ce funcţionează, ce nu funcţionează. Anul viitor vom avea resurse semnificative care vor fi puse la bătaie pe aceste programe. Deci probabil că cel puţin jumătate de miliard de euro vor fi în diverse feluri disponibile pe piaţă pentru diverse tipuri de intervenţii, de la intervenţii inovative de tip step până la lucruri care ţin de IMM-uri într-o gamă foarte largă de sectoare”, a mai declarat Dragoş Pîslaru.
Comentează