România se confruntă cu o criză dublă în sistemul medical: în timp ce Norvegia amenință să blocheze medicii români, după ce un doctor radiat în Marea Britanie pentru abuzuri sexuale profesează nestingherit la Cluj, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță controale naționale în toate clinicile private. Două scandaluri diferite, dar cu același diagnostic: lipsa de control și de responsabilitate în protejarea pacienților.
Autoritățile sanitare din Norvegia au anunțat că analizează blocarea temporară a tuturor cererilor de autorizare venite din România, după ce o investigație internațională a arătat că un medic român radiat pentru abuzuri sexuale asupra pacienților în Marea Britanie profesează liber în România.
Decizia ar putea deveni un precedent grav pentru reputația sistemului medical românesc în Europa.
„Dacă autoritățile române confirmă că acesta este modul lor de lucru, atunci vom suspenda toate solicitările venite din România”, a declarat Cathrine Lien Jensen, director în cadrul Direcției Norvegiene de Sănătate (Helsedirektoratet), pentru cotidianul VG.
În prezent, peste 700 de medici cu studii în România au drept de practică în Norvegia. Autoritățile scandinave intenționează să ceară clarificări oficiale Colegiului Medicilor din România, acuzat că nu acționează nici măcar atunci când primește notificări despre abuzuri grave confirmate în alte țări.
Moment sensibil în sistemul medical din România: Rogobete reacționează dur
Scandalul internațional izbucnește exact într-un moment de maximă tensiune pentru sistemul medical românesc. La doar câteva zile după tragedia din Constanța, unde o tânără de 29 de ani a murit în urma unei intervenţii la o clinică privată, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat controale naţionale în toate clinicile private din ţară. Măsura vine pe fondul suspiciunilor că numeroase unităţi medicale funcţionează în spaţii improvizate, fără respectarea normelor sanitare şi pun în pericol viaţa pacienţilor.
Cine este medicul care a declanșat scandalul european
Cazul care a aprins reacția Norvegiei este cel al doctorului român Iuliu Stan, fost medic în Marea Britanie, radiat definitiv din registrul medical britanic (GMC) în urma unei anchete șocante.
Tribunalul medical din Regatul Unit (MPTS) a stabilit că între 2015 și 2020, Stan a supus pacienți bărbați unor proceduri rectale inutile, invazive și intime – 278 în total, pentru „propria satisfacție sexuală”.
Unul dintre pacienți, „John” (nume fictiv), a povestit că, deși avea doar o luxație la umăr, medicul i-a administrat medicație pe cale rectală „fără nicio justificare medicală”.
Tribunalul a concluzionat că „radierea din registru este singura modalitate de a proteja pacienții”.
Cu toate acestea, după pierderea licenței, Stan s-a întors în România, unde figurează ca medic specialist în ortopedie-traumatologie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.
GMC a notificat România. Nimeni nu a reacționat
Potrivit General Medical Council (GMC), autoritatea de reglementare britanică a transmis notificarea oficială către Colegiul Medicilor din România (CMR) în martie 2024.
Deși documentul detaliază faptele și decizia de radiere, nici Colegiul Medicilor, nici Ministerul Sănătății nu au inițiat vreo verificare internă.
Președintele Colegiului Medicilor Cluj, Ion Cosmin Puia, a justificat lipsa unei reacții prin faptul că Marea Britanie nu mai este membră UE: „Decizia din Regatul Unit nu produce efecte juridice în România. Medicul nu a avut șansa de a se apăra și, atâta vreme cât nu există o condamnare aici, își poate continua activitatea.”
Într-un răspuns oficial pentru jurnaliști, CMR a transmis că nu poate retrage o licență medicală doar pe baza unei decizii din afara Uniunii Europene, fără o hotărâre disciplinară proprie sau un dosar penal intern.
Norvegia reacționează: „Nu putem verifica nimic în România”
Pentru autoritățile norvegiene, această atitudine este inacceptabilă. „Noi nu avem alte căi de verificare decât informațiile primite de la Colegiul Medicilor din România. Dacă acolo nu se reacționează la astfel de cazuri, atunci noi nu putem garanta siguranța pacienților din Norvegia”, a declarat Cathrine Lien Jensen.
Ea avertizează că Norvegia ar putea suspenda temporar toate solicitările de autorizare venite din România, până când autoritățile române vor dovedi că iau măsuri.
„Sperăm să fie o neînțelegere. Dar dacă se confirmă că România permite medicilor radiați în alte țări să lucreze în spitale publice, vom acționa imediat”, a adăugat oficialul norvegian.
Un fenomen european: medici radiați într-o țară, angajați în alta
Investigația transfrontalieră „Bad Practice”, derulată de The Times și rețeaua internațională OCCRP, arată că zeci de medici radiați, suspendați sau condamnați în state europene profesează fără restricții în alte țări.
Motivul: sistemul european de avertizare (IMI), prin care statele ar trebui să comunice între ele aceste sancțiuni, nu funcționează eficient.
Potrivit datelor colectate, Malta, Grecia, Estonia și Liechtenstein nu au trimis nicio alertă medicală în ultimii 9 ani, iar alte zece țări au transmis mai puțin de 10 notificări.
Multe alerte sunt incomplete – fără detalii despre fapte, doar cu nume și durata sancțiunii.
România, veriga slabă în lanțul european al siguranței medicale
Cazul Iuliu Stan scoate la iveală un eșec sistemic al României: deși primește notificări externe despre cazuri grave, nu are mecanisme rapide de verificare sau suspendare temporară.
„Nu există o obligație legală pentru declanșarea unei anchete interne pe baza unei notificări din străinătate”, explică un fost consilier al Ministerului Sănătății.
„Colegiul Medicilor se comportă ca o instituție pur birocratică, nu ca un garant al eticii medicale. Lipsa unei reacții nu protejează libertatea doctorilor, ci expune pacienții.”
GMC, OCCRP și presiunea publică
După apariția cazului în presa britanică, General Medical Council (GMC) a cerut clarificări guvernului britanic privind colaborarea cu țările din afara UE.
Între timp, Ministerul Sănătății din Norvegia, dar și autorități din Germania, Spania și Cipru au anunțat verificări punctuale privind medicii veniți din România și alte state est-europene.
„Dacă un doctor și-a pierdut licența pentru abuz sexual sau neglijență gravă într-o țară, va fi la fel de periculos și în alta. Fără cooperare, pacienții noi sunt expuși aceluiași risc”, avertizează Sjur Lehmann, șeful autorității de supraveghere medicală din Norvegia.
România tace. Spitalele îl păstrează
La Cluj, unde medicul Stan continuă să lucreze, surse din Spitalul Clinic Județean spun că „nu au existat plângeri împotriva sa” și că „până la o decizie oficială”, unitatea nu are temei legal pentru suspendare.
Această interpretare birocratică contrastează puternic cu reacția altor state europene, unde simpla existență a unei anchete de acest tip declanșează automat suspendarea temporară.
Norvegia pregătește un apel oficial către Colegiul Medicilor din România, solicitând clarificări scrise privind cazul Stan și mecanismele de control etic.
În paralel, presa norvegiană cere Comisiei Europene să clarifice dacă lipsa de reacție a autorităților române încalcă spiritul cooperării din Spațiul Economic European (SEE).
În România, până acum, nici Ministerul Sănătății, nici CMR nu au oferit un răspuns public coerent privind modul în care gestionează notificările primite din alte țări.
Un semnal de alarmă pentru siguranța pacienților
Cazul Iuliu Stan nu este doar o rușine diplomatică, ci și un test moral pentru sistemul medical românesc.
Atâta vreme cât un medic radiat pentru abuzuri sexuale poate trata pacienți într-un spital public, încrederea în întregul sistem se prăbușește.
„E revoltător că lucrează din nou ca doctor”, spune „John”, una dintre victime, citat de OCCRP. „Cineva care a abuzat pacienți nu ar trebui să poată profesa nicăieri.”
Norvegia pune România în fața unei oglinzi incomode: poate o țară care tolerează pasivitatea instituțiilor sale să fie considerată un partener sigur în Europa medicală?
Cazul Iuliu Stan arată că libera circulație a profesioniștilor nu poate exista fără libera circulație a responsabilității.
Până când Colegiul Medicilor și Ministerul Sănătății nu vor introduce mecanisme reale de control și transparență, pacienții români – și acum și cei europeni – rămân vulnerabili în fața abuzului acoperit de tăcere.
Comentează