Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu pe o lege inițiată în anul 2018, care a ajuns la Cotroceni în iunie 2020, în mandatul lui Klaus Iohannis, iar acum a fost găsită de către Nicușor Dan și trimisă la Curtea Constituțională. Practic, legea a zăcut în sertarele de la Cotroceni timp de 5 ani, iar acum președintele a realizat că are și probleme de constituționalitate.
Între timp, nici măcar inițiatorii legii, senatorul PSD Doina Silistru și deputatul PSD Alexandru Stănescu, nu mai fac parte din Parlament.
”La data de 22 iunie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (PL-x nr. 493/2018).”, se arată în anunțul Administrației Prezidențiale.
Klaus Iohannis a făcut cerere de reexaminare
Parcursul legii este unul sinuos, pentru că fostul președinte Klaus Iohannis a făcut cerere de reexaminare, iar Parlamentul a adoptat legea fix în aceeași formă.
”- Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce în prealabil formulase cerere de reexaminare a legii, iar Parlamentul a respins respectiva cerere, adoptând legea în forma inițială (Decizia nr. 32/2018, Decizia nr. 63/2018, Decizia nr. 536/2016, Decizia nr. 442/2015, Decizia nr. 1/2015, Decizia nr. 183/2014, Decizia nr. 56/2014).
Cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 183/2014, Curtea a constatat că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată și nepromulgată încă, cât și sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de Președintele României. Prin Decizia nr. 536/2016, Curtea Constituțională a admis o sesizare a Președintelui României declarând Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali neconstituțională, în ansamblul său după ce, în prealabil, Parlamentul respinsese cererea de reexaminare formulată de Președinte în temeiul art. 77 alin. (2). În mod similar, prin Decizia nr. 442/2015, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președinte ulterior respingerii, de către Parlament, a unei cereri de reexaminare potrivit art. 77 alin. (2), și a constatat că Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 este neconstituțională. În cuprinsul acestei decizii, Curtea a reținut că „sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată și nepromulgată încă, cât și sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de Președintele României”.
Asemănător, în Decizia nr. 32/2018, Curtea Constituțională a apreciat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. În aceste situații Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă.
- Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce, în termenul de protecție de 5 zile, respectiv 2 zile, alte subiecte de sezină au formulat obiecție de neconstituționalitate, iar Curtea fie a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de respectivii subiecți de sezină, fie a admis-o și Parlamentul a pus de acord legea cu decizia Curții (Decizia nr. 1218/2008 și Decizia nr. 471/2013). În Decizia nr. 1218/2008, Curtea a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și celor ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. De asemenea, în Decizia nr. 471/2013, Curtea Constituțională a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României, pronunțându-se asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă.
- Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce în prealabil formulase cerere de reexaminare a legii, iar forma adoptată după reexaminarea la cererea Președintelui României fusese contestată succesiv la Curtea Constituțională (Decizia nr. 319/2013). Astfel, prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României, pronunțându-se asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă.”, arată Administrația Prezidențială.
Comentează