Ministrul Educației, Daniel David, a reafirmat în cadrul Declarației Naționale angajamentul ferm al României de a susține și promova agenda UNESCO în toate domeniile de competență, avertizând că pseudoștiința și analfabetismul funcțional reprezintă un „virus potențial mortal al societății moderne”, informează Mediafax.
Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susținerii și promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competență: educație, știință, cultură și comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizația și cu statele membre, învățând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securității și sustenabilității, și prin candidatura la alegerile pentru Executive Board.
Mesajul a inclus specific și următoarea viziune asupra educației și științei:
1. Societățile moderne sunt societăți bazate pe cunoaștere.
2. Cunoașterea este generată prin cercetare (știință) și este diseminată prin educație și cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare.
3. Societățile bazate pe cunoaștere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetățeni.
4. Trei vulnerabilități majore amenință astăzi societatea bazată pe cunoaștere (vulnerabilități diagnosticate și abordare curativ și prin Raportul QX):
a. Analfabetismul funcțional permite infiltrarea pseudoștiinței, generând conspirații, abordări extremiste care pun la risc țesutul social și anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere, un risc de securitate națională. Analfabetismul funcțional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât și indirect (prin procese educațional de calitate).
b. Integrarea „fizic-cyber” și accesibilizarea informațiilor (ex.: prin internet/rețele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluții industriale prin care trece în prezent civilizația noastră, deschid spații atât pentru știință, cât și pentru pseudoștiință. Este important ca știința să fie integrată activ în aceste spații, odată cu blocarea pseudoștiinței, atât prin educației formală, cât și nonformală și informală. Spre exemplu, informațiile devin cunoaștere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educației moderne.
c. Oamenii, tot mai emancipați astăzi, așteaptă alt gen de instituții sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” și abordarea educației-științei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înțelept, fără a reduce rigoarea științei, ci a aduce cetățeanul în cultura șțiinței și fără a anula rolurile educaționale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorități locale vs. societate).
Comentează