Senatorii francezi au aprobat miercuri modificările aduse legii franceze referitoare la viol incluzând noţiunea de consimţământ şi aliniind legislaţia la cea a mai multor alte ţări europene, într-o mişcare care a primit un nou impuls prin procesul de viol în grup al Giselei Pelicot, relatează Reuters, potrivit news.ro.
Până în prezent, dreptul penal francez definea violul ca un act de penetrare sau un act sexual oral comis asupra unei persoane prin „violenţă, constrângere, ameninţare sau surprindere”. Nu se menţiona în mod clar necesitatea consimţământului, iar procurorii trebuiau să dovedească intenţia de viol pentru a obţine un verdict de vinovăţie.
În decembrie anul trecut, soţul lui Gisele Pelicot a recunoscut în faţa unui tribunal din sudul Franţei că şi-a drogat în repetate rânduri soţia şi a recrutat zeci de bărbaţi online pentru a o viola în timp ce ea era inconştientă. Cel puţin 35 dintre coacuzaţii lui Dominique Pelicot au negat acuzaţiile de viol, susţinând în faţa instanţei că participau la un joc sexual sau că Gisele Pelicot se prefăcea că doarme. Toţi au fost găsiţi vinovaţi, dar încercările lor de a se sustrage justiţiei au scos la iveală o zonă neclară a legii.
Noua lege, care mai are nevoie de semnătura preşedintelui Emmanuel Macron înainte de a intra în vigoare, prevede că în cazul unui act sexual consimţământul trebuie să fie „dat în mod liber şi în cunoştinţă de cauză şi să poată fi retras”. Consimţământul trebuie evaluat „în lumina circumstanţelor” şi „nu poate fi prezumat din simpla tăcere sau din absenţa rezistenţei din partea victimei”, prevede noua lege.
Condamnările pentru viol vor deveni mai ușoare
Definiţia revizuită ar trebui să contribuie la obţinerea mai uşoară a condamnărilor, a declarat pentru Reuters Catherine Le Magueresse, expert juridic şi susţinător al noii legi.
„(Anterior) dacă puteam demonstra într-un caz că nu a existat consimţământ, dar agresorul nu a folosit violenţa, constrângerea, ameninţarea sau surprinderea, acea persoană nu putea fi găsită vinovată”, a explicat ea.
O definiţie bazată pe consimţământ va contribui, de asemenea, la educarea tinerilor bărbaţi şi femei cu privire la „reciprocitatea dorinţei”.
Franţa se alătură astfel Suediei, Germaniei, Spaniei, Marii Britanii şi altor ţări europene, unde există deja legi privind violul bazate pe consimţământ.
Ascensiunea mişcării feministe #MeToo a determinat reforme legislative în unele jurisdicţii începând din 2017.
Schimbarea a fost mult timp dezbătută în Franţa. Unele activiste pentru drepturile femeilor au avertizat că o concentrare asupra consimţământului ar putea duce la o examinare excesivă a comportamentului şi cuvintelor victimei, mai degrabă decât a agresorului. Ele susţin că o persoană ar putea spune „da” fără să vrea.
Într-o declaraţie comună, parlamentarele Marie-Charlotte Garin, de la partidul Verzilor, şi Veronique Riotton, din centrul politic, care au susţinut proiectul de lege, au salutat o „victorie istorică”, dar au afirmat că lupta împotriva violenţei sexuale nu s-a încheiat. „Resursele sistemului judiciar, ale organizaţiilor de sprijin şi ale forţelor de ordine trebuie consolidate; sprijinul acordat victimelor trebuie îmbunătăţit; educaţia sexuală trebuie implementată în mod eficient”, au afirmat acestea.
Comentează