Controalele comune făcute, anul trecut, de Garda Naţională de Mediu, ANAF şi Poliţie au evidenţiat venituri ilicite de peste 13,4 milioane lei, provenite din exploatarea ilegală a aproximativ 64 de tone de trufe, dar şi afaceri ilegale cu fructe de pădure. Principalele nereguli au vizat lipsa autorizaţiilor. ”Rezultatele confirmă existenţa unui fenomen infracţional în domeniul exploatării trufelor şi fructelor de pădure, care necesită controale intensificate şi măsuri legislative suplimentare”, arată Garda de Mediu.
”În anul 2025, Garda Naţională de Mediu, împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Inspectoratul General al Poliţiei Române – SICE, a derulat un plan interinstituţional de măsuri pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul recoltării şi comercializării trufelor şi fructelor de pădure, valorificând inclusiv instrumentele de control oferite de sistemele e-Factura şi e-Transport”, arată, miercuri, reprezentanţii Gărzii de Mediu, într-o postare pe Facebook.
În urma controalelor Gărzii Naţionale de Mediu, au fost date 30 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de 1.267.500 de lei.
Principalele nereguli constatate au vizat lipsa autorizaţiilor de mediu pentru activităţi de prelucrare, lipsa autorizaţiilor pentru recoltare şi comercializare, achiziţia ilegală de resurse biologice din flora spontană.
De asemenea, a fost formulată o sesizare penală pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Controale la operatori economici și sancțiuni aplicate
Controale comune făcute de Garda de Mediu, ANAF şi Poliţia Română au vizat 258 de operatori economici, fiind desfăşurate 86 de acţiuni de control. Au fost date 146 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.238.557 lei.
În perioada iunie-decembrie 2025 au fost înregistrate 38 de dosare penale noi şi au fost constatate 50 de infracţiuni, dintre care 32 de evaziune fiscală.
În paralel, ANAF a făcut 33 de controale, aplicând 6 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 231.500 de lei.
De asemenea, au fost confiscate 197,6 kg afine, 788 kg hribi, 1.073 kg trufe. Valoarea bunurilor confiscate se ridică la 265.204 lei.
Ce au scos la iveală verificările efectuate
”Verificările au scos la iveală venituri ilicite de peste 13,4 milioane lei, provenite din exploatarea ilegală a aproximativ 64 de tone de trufe”, au arătat reprezentanţii Gărzii de Mediu.
Potrivit sursei citate, analizele antifraudă au evidenţiat un mecanism de evaziune fiscală bazat pe achiziţii fictive de produse din flora spontană de la persoane fizice neautorizate, plăţi în numerar, în afara circuitului fiscal, utilizarea borderourilor de achiziţie pentru retrageri de numerar şi supraevaluarea cheltuielilor. Acest mecanism era utilizat pentru diminuarea artificială a profitului şi evitarea plăţii obligaţiilor fiscale.
Acţiunile de control continuă şi în 2026, iar comisarii structurii centrale a Gărzii Naţionale de Mediu au aplicat deja mai multe sancţiuni decât pe parcursul întregului an 2025.
”Rezultatele confirmă existenţa unui fenomen infracţional în domeniul exploatării trufelor şi fructelor de pădure, care necesită controale intensificate şi măsuri legislative suplimentare”, atrage atenţia Garda de Mediu.
UPDATE - Punctul de vedere al Asociației Patronale PAN Air Flora
In urma articolului mentionat, Asociatia Patronala PAN Air Flora, organizatie care reprezinta operatori economici din Romania activi in domeniul achizitiei, procesarii si comercializarii ciupercilor, fructelor de padure si plantelor medicinale din flora spontana, considera necesare cateva clarificari pentru o informare corecta a opiniei publice.
Este esentiala o distinctie clara intre activitatea legala desfasurata de operatorii economici autorizati si eventualele fapte investigate de autoritati, care nu pot fi generalizate asupra intregului sector.
Operatorii economici reprezentati de asociatie isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia in vigoare. In mod concret:
• nu desfasoara activitati de recoltare din flora spontana, ci doar achizitie, procesare si comercializare;
• achizitioneaza produse de la persoane fizice – culegatori independenti, care nu sunt angajati sau zilieri ai firmelor;
• culegatorii valorifica produsele prin puncte de achizitie organizate legal, deschise pe baza contractelor cu unitatile administrativ-teritoriale;
• achizitiile sunt inregistrate prin borderouri de achizitie, care evidentiaza cantitatile cumparate de la persoanele fizice;
• activitatea se desfasoara exclusiv in baza autorizatiilor emise de Agentia pentru Protectia Mediului;
• operatorii detin centre autorizate de prelucrare si procesare;
• tranzactiile sunt fiscalizate prin sistemele nationale e-Factura si e-Transport.
Un aspect esential care trebuie clarificat este ca asa-numita „evaziune” mentionata in articol se refera, in realitate, la sanctionarea depasirii unor cantitati autorizate de autoritatile de mediu, nu la tranzactii nefiscalizate sau activitati ilegale de comercializare.
Operatorii economici din acest sector au solicitat autorizarea unor cantitati mai mari de produse din flora spontana, insa aceste solicitari nu au fost aprobate. In practica, in timpul sezonului de recoltare, numeroase persoane fizice – culegatori independenti – s-au prezentat la centrele de achizitie cu produse recoltate de ei, ceea ce a condus la depasirea cantitatilor initial autorizate. Aceste cantitati autorizate sunt stabilite pe baza unor estimari ale potentialului de fructificatie, care in multe situatii sunt subevaluate, in special in cazul ciupercilor, specii care pot avea mai multe cicluri de fructificare intr-un singur an.
Trebuie mentionat si faptul ca activitatea este reglementata prin Ordinul de ministru nr. 410/2008, care trateaza similar resurse naturale epuizabile si resurse regenerabile. In realitate, ciupercile, fructele de padure si plantele medicinale sunt resurse regenerabile, care se refac anual.
Produsele aduse de culegatori au fost achizitionate prin centre autorizate, iar tranzactiile au fost inregistrate si fiscalizate, cu plata taxelor si impozitelor aferente. In lipsa acestor puncte organizate de achizitie, aceleasi produse ar fi ajuns, cel mai probabil, in piete sau pe marginea drumurilor, in afara circuitului fiscalizat.
O componenta importanta a activitatii operatorilor economici este reprezentata de exportul produselor din flora spontana, care contribuie la promovarea produselor romanesti pe pietele externe. In acelasi timp, acest sector are un rol social important in mediul rural, unde mii de persoane din zone montane sau defavorizate obtin venituri sezoniere din recoltarea produselor din flora spontana.
Veniturile rezultate din export sunt inregistrate si repatriate in Romania, fiind reflectate in evidentele contabile si fiscale, iar o parte importanta a profitului este reinvestita in tehnologii de procesare, logistica si dezvoltarea activitatilor economice.
In acest context, consideram esential ca opinia publica sa fie corect informata si sa se faca distinctia necesara intre activitatea legala a operatorilor economici autorizati si situatiile punctuale in care legislatia nu este respectata. Generalizarea unor astfel de cazuri sau prezentarea incompleta a contextului poate crea o perceptie eronata asupra unui sector economic care, in majoritatea sa, functioneaza legal si contribuie la economia nationala, la dezvoltarea zonelor rurale si la cresterea exporturilor Romaniei.
In temeiul dreptului la replica si al principiilor care guverneaza informarea corecta a opiniei publice, solicitam publicarea integrala a prezentului drept la replica, in conditii similare de vizibilitate cu articolul mentionat, astfel incat cititorii sa beneficieze de o prezentare completa si echilibrata a realitatilor din acest sector de activitate.
Viorel Nerghes
Presedinte
Asociatia Patronala PAN Air Flora
Comentează