Premium
La finalul anului 2019, România nu are ambasadori în 17 state, cele mai multe fiind din Africa sau din zonele de război, cum ar fi Afganistan. Agenția MEDIAFAX vă prezintă situația diplomației, dar și cauzele pentru care nu avem ambasadori în unele țări de peste zece ani.
„Cu privire la solicitarea dumneavoastră adresată Ministerului Afacerilor Externe, vă informăm că, în prezent, posturile de ambasador sunt vacante la ambasadele României din: Abuja (capitala Nigeriei - n.r), Addis Abeba (capitala Etiopiei - n.r), Bogota (capitala Columbiei - n.r), Caracas (capitala Venezuelei - n.r), Ciudad de Mexico (capitala Mexicului - n.r), Colombo (capitala Sri Lanka - n.r), Doha (capitala Qatarului-n.r), Hanoi (caăitala Vietnamului-n.r), Harare (capitala Zimbabwe - n.r), Kabul (capitala Afganistanului - n.r), Khartoum (capitala Sudanului - n.r), Luanda (capitala Angolei - n.r), Manila (capitala Filipinelor - n.r), Muscat (capitala Omanului - n.r), Nicosia (capitala din Cipru - n.r), Ottawa (capitala Canadei - n.r), Phenian (capitala, Coreea de Nord - n.r) și Tel Aviv (oraș în Israel - n.r)”, arată răspunsul dat de MAE la o interpelare MEDIAFAX.
Rolul unui ambasador și cum poate înceta mandatul acestuia
Un ambasador este trimis oficial într-un alt stat pentru a reprezenta interesele și imaginea țării din care acesta provine. El are rolul de a proteja interesele cetățenilor țării sale, de a promova imaginea și tradițiile țării din care provine și de a furniza informații. De obicei, în lipsa ambasadorilor, de activitățile misiunilor diplomatice se ocupă șefii de misiuni interimari, respectiv însărcinații cu afaceri a.i. (al doilea rang după ambasadori - n.r.).
Ambasadorul beneficiază în țara gazdă de imunitate diplomatică. Acesta își poate pierde acreditarea atunci când este declarat de țara gazdă „persona non grata”. În acest caz, bunele practici diplomatice duc la retragerea respectivului ambasador de pe teritoriul țării gazdă pentru a nu amplifica starea conflictuală. Totodată, ambasadorul poate fi rechemat în țara din care provine de către președinte.
În România, gradul diplomatic de ambasador este acordat prin decret semnat de către președintele României, la propunerea ministrului Afacerilor Externe.
Africa și zonele de război, evitate de diplomații români
Puțini diplomați români vor să fie ambasadori în state îndepărtate de pe glob sau în zone de conflict, au declat surse ministeriale, pentru MEDIAFAX.
„Pentru fiecare caz în parte există o explicație, de ce nu există un ambasador, un reprezentant cu puteri depline al României în țara respectivă. Lucrurile sunt ceva mai complexe. Nu se înghesuie nimeni să reprezinte țara în state îndepărtate, precum Venezuela sau în regiuni de război, precum Afganistan”, au afirmat sursele citate.
România nu e reprezentantă în multe țări africane
Cele mai multe posturi vacante de ambasadori români sunt în Africa. Astfel, România a rămas fără ambasador în Etiopia încă din anul 1995, iar în Angola încă din 1999. De asemenea, nici în Sudan România nu mai are ambasador încă din anul 2009. În Zimbabwe, postul de ambasador a rămas vacant în 2001, iar în Nigeria din 2010.
„ O problemă în special este cea legată de Africa. Africa reprezintă un continent plin de provocări, pentru că la ora actuală populația continentului african este de peste un miliard două sute de milioane de cetățeni și din toate estimările rezultă că până la jumătatea acestui secol există premize ca populația de acolo să crească considerabil până la peste 2,5 miliarde de cetățeni africani. Deci mai mult decât China și India la un loc. Toate aceste evoluții ne obligă și pe noi să avem o abordare extrem de proactivă în relația cu statele africane. Cred că o resetare pe relația cu diferitele state din Africa nu ar strica, pentru că există misiuni unde nu avem ambasadori sau relațiile între state încă sunt la un nivel destul de scăzut. Cred că există un potențial foarte mare pe care România trebuie să îl fructifice în relația cu Africa, din punctul meu de vedere”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Tomac, fost membru în Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților.
Și regiunile unde există conflict de război sunt evitate de diplomații români.
„Cu siguranță în zone de conflict, dar să nu uităm că România este singura țară la ora actuală care are repzrezentant funcțional la Damask din UE. Există state unde riscul este foarte mare în ceea ce privește implicit reprezentarea la nivel de ambasador, prin urmare se păstrează o reprezentanță diplomatică la un nivel mai scăzut”, a precizat liderul PMP, Eugen Tomac.
Postul de ambasador român în Vietnam a rămas neocupat încă din anul 2012. Totodată, România nu are ambasador nici la Kabul (Afganistan).
În Venezuela, România nu mai are reprezentant încă din 2009, din cauza crizei interne.
„Sigur că în state precum Venezuela, unde nu avem un ambasador în funcție de foarte mult timp, acest lucru se datorează și crizei politice interne. Președintele României l-a recunoscut pe președintele Parlamentului din această țară în cașlitate de președinte interimar al Venezuelei. Acolo există o criză politică. Președintele care deține ilegal poziția de șef al statului este acela care controlează practic statul, deci este o criză internă și practic nu poate fi reprezentată România la nivel de ambasador. E un motiv pentru care în această țarp nu avem ambasador”, a subliniat Tomac.
Subfinanțarea, motivul atâtor posturi vacante de ambasadori ai României
Liberalul Ovidiu Raețchi, membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a declarat pentru MEDIAFAX că o cauză pentru care există atâtea posturi vacante de ambasadori vizează politica externă a României care este finanțată la un nivel scăzut.
„Cred că în anumite zone foarte dinamice economic din Asia este chiar o eroare să nu fim prezenți la nivel de ambasador. Din afară, așadar, aș spune că există patru tipuri de cauze pentru aceaste situații-pentru că fiecare stat trebuie tratat separat. În primul rând, trebuie să fim sinceri: politică noastră externă este finanțată la un nivel scăzut, de subzistentă, de stat care nu are ambiții în acest domeniu. Sunt țări care își propun să devină mai puternice printr-o diplomație la scară mare, cum sunt Statele Unite, China, Franța, Germania etc. În consecintă, în ambasadele lor veți găsi zeci, uneori sute de angajați specializați în economie, cultură, politică, probleme militare. România nu a aderat la o astfel de strategie și mai degrabă se economisesc bani de unde se poate. E drept că, dacă te uiți cum au fost numiți tot felul de nechemați la posturi importante în epocă Dragnea, parcă nu îți vine să crești bugetul Externelor pentru niște sinecuri”, a explicat Ovidiu Raețchi, pentru MEDIAFAX.
Conflictul președinte - premier a determinat situația actuală în politica externă a României
Deputatul PNL consideră că este posibil ca politica externă a României să fi fost afectată de conflictul dintre șeful statului și fostul premier, amintind despre situația mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
„Poate fi vorba de un semnal politic, de o linie de politică externă asumată de țara noastră-mă gândesc aici la Coreea de Nord. În sfârșit, trebuie să aveți în vedere faptul că România a cunoscut în ultimii ani un conflict între Cotroceni și Palatul Victoria pe teme de politică externă, în condițiile în care Liviu Dragnea a încercat să forțeze pentru Orientul Mijlociu o soluție (mutarea ambasadei noastre de la Tel Aviv la Ierusalim) care era imposibilă din perspectivă apartenenței noastre la UE. Din moment ce Dragnea dictă politică MAE urmărind, în fapt, interese personale, președintele Iohannis nu mai putea trata că loiale toate propunerile de numire venite din partea Vioricăi Dăncilă. Din fericire, din acest punct de vedere, în acest moment lucrurile s-au rezolvat, președintele lucrează cu un ministru în care are deplină încredere. Veți vedea soluționate, în aceste condiții, multe din cazurile care au trenat în ultimii ani în diplomația romană”, a precizat Raețchi.
România nu are ambasador în Tel Aviv din anul 2017
Eugen Tomac a vorbit despre faptul că România nu are ambasador la Tel Aviv. El a explicat că discuția mutării ambasadei țării noastre la Ierusalim ne-a costat, printre altele, obținerea unei poziții de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.
„Este un subiect extrem de sensibil, unde România a greșit enorm, pentru că sigur că uneori gesturile ferme în politica extenă te pot ajuta, însă poți avea abordări extrem de directe șio de tranșante cum le are SUA în relația cu Israelul, însă România trebuia să aibă o poziție mult mai prudentă, pentru a ajuta mai mult Israelul. Sunt lucruri extrem de sensibile unde dacă nu te coordonezi te decredibilizezi. Am văzut această aventură cât de mult ne-a costat în ceea ce privește obținerea unui statut de membru nepermanent în Consiliu de Securitate al ONU. Au existat state care în mod tradițional aveau o simpatie față de țara noastră și ne-au sancționat pentru că a fost imprevizibilă această decizie a politicienilor de la București care au încercat un subiect extrem de sensibil pe plan internațional să îl transforme în subiect de politică internă, ceea ce nu se face. Ani de muncă în diplomație pot fi risipiți în câteva clipe. Iată că nici până la această oră nu am reușit să convenim cu Tel Aviv să fie trimis un ambasador”, a mai spus Eugen Tomac, pentru MEDIAFAX.
El a adăugat că lipsa ambasadorilor români arată dezinteresul față de țara unde există postul vacant.
„În mod categoric afectează relațiile diplomatice faptul că nu avem ambasadori. În state unde nu există ambasadori o lungă perioadă de timp, pe lângă faptul că se transmite indirect mesajul că nu suntem interesați de dinamizarea relațiilor între statele noastre, pentru că există și situații reciproce, când nu există ambasadori trimiși la noi în țară”, a adăugat Tomac.
În luna martie a anului 2019, Viorica Dăncilă, care deținea atunci funcția de premier, a anunţat, în timp se afla într-o vizită în SUA, că după finalizarea analizei „şi în deplin consens”, România îşi va muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Ulterior, şeful Executivului a revenit asupra declaraţiei, spunând că a fost doar o opinie personală, precizând că toate procedurile constituţionale trebuie îndeplinite în acest sens.
Deși premierul Israelului Benjamin Netanyahu a salutat intenția Vioricăi Dăncilă, președintele Klaus Iohannis a reacționat prompt la anunț, susținând că, fiind o decizie de politică externă, aceasta aparține președintelui României, nu Executivului.
Șeful statului a precizat atunci că Viorica Dăncilă demonstrează o totală ignoranță în domeniul politicii externe.
Un diplomat român a murit în Ambasada României la Kabul
În septembrie 2019, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat, iar altul a fost grav rănit după un atac terorist care a avut loc la Kabul, Afganistan.
