România a devenit, în ultimii ani, o destinație tot mai atractivă pentru muncitorii veniți din Asia și Africa, oameni care ajung aici cu speranța unui trai mai bun. În marile orașe, dar și în zonele industriale, îi vedem zilnic lucrând în fabrici, restaurante, pe șantiere sau livrând mâncare.
Puțini însă cunosc adevărata poveste din spatele zâmbetelor lor, drumul lung și plin de obstacole până în România și sacrificiile pe care le fac pentru familiile rămase acasă, conform Playtech.
De la 100 de dolari pe lună la salarii de 700 de euro
Pentru mulți dintre acești oameni, sosirea în România a însemnat o transformare radicală. În țările lor de origine – Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan – salariile rareori depășesc 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor pot ajunge la 600–700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniul de activitate.
Peste 85% dintre muncitorii străini veniți în România sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în construcții, în industrie sau în servicii, iar banii trimiși acasă le oferă familiilor o șansă reală la o viață decentă.
Povești de viață din Sri Lanka și Oradea
Printre acești oameni se numără și Isuru Laksan, cunoscut de colegii săi drept Lake. El a venit din Sri Lanka, unde câștiga echivalentul a 800 de lei pe lună. Astăzi, lucrează într-o fabrică de volane din Oradea și are un salariu de 4.500 de lei.
„La mine acasă aveam un salariu echivalent cu 800 de lei pe lună. Aici, în Oradea, câștig 4.500 de lei. Sunt foarte fericit aici”, spune Lake, potrivit Antena 3 CNN.
Pentru el, România nu este doar o țară în care muncește, ci locul unde și-a întemeiat o familie. De curând, a devenit tatăl unui băiețel pe nume Alex.
„Copilul meu e român. Îl vom boteza aici, la biserică.”
Lake și soția lui trăiesc una dintre cele mai frumoase perioade din viața lor. Băiețelul lor, Alex, a împlinit o lună, iar părinții au decis să-l boteze ortodox, renunțând la credința budistă.
„Este primul nostru copil. Sunt incredibil de fericit. Noaptea e o problemă, că nu dormim, dar să știi că sunt foarte fericit aici. Copilul meu e român. Îl vom boteza aici, la biserică. Și noi mergem la biserică în fiecare duminică”, povestește Lake.
Dincolo de cifre și statistici, povești ca a lui Lake arată o realitate emoționantă: România nu oferă doar locuri de muncă, ci și o șansă la o viață nouă.
Dorul de casă și sacrificiile femeilor venite din Asia
Nu toți imigranții au însă parte de aceeași bucurie. Pentru multe femei venite din Asia, despărțirea de familie este cea mai dureroasă parte a experienței. Unele lucrează ca menajere, bone sau maseuze, iar gândul la copiii rămași acasă le însoțește zi de zi.
„Viața mea e acolo pentru ei, dar sunt foarte departe. Altfel nu mă pot descurca. O fac pentru viitorul lor: sunt toți la școală, iar eu trebuie să câștig mai mult ca să îi pot ține la studii”, spune Natchelle Lula, o maseuză din Filipine care lucrează în România.
Aceste femei trimit aproape toți banii câștigați familiilor din țările lor, cu speranța că într-o zi se vor întoarce acasă și își vor putea îmbrățișa copiii.
O nouă generație de familii mixte
Tot mai mulți imigranți aleg să se stabilească definitiv în România, iar unii dintre ei au deja copii născuți aici. Vietnamezul Vini Dang, managerul unui restaurant, spune că familia lui este complet integrată în societatea românească. „Eu am copiii şi familia aici, în România. Mai ales copiii sunt români”, mărturisește acesta.
Astfel de familii mixte dau naștere unei noi generații, care combină tradițiile din două lumi diferite. România devine nu doar un loc de muncă, ci și un spațiu al întâlnirii culturale și al noilor începuturi.
România, țara speranței pentru mii de oameni
Poveștile imigranților din România sunt despre curaj, adaptare și dorința sinceră de a trăi mai bine. Mulți dintre ei au ajuns aici cu o valiză, câteva haine și fotografii ale celor dragi. În timp, și-au construit un rost, o casă și, pentru unii, o familie.
România s-a transformat treptat într-un loc al speranței – un loc unde oameni veniți de la mii de kilometri pot spune, cu inima împăcată, că au găsit o nouă casă.
Comentează