Republica Moldova a intrat marți într-o nouă etapă a procesului de aderare la Uniunea Europeană: autoritățile locale vor avea, de acum, un cadru permanent prin care să participe direct la dialogul european. La Chișinău a avut loc prima reuniune a Comitetului Consultativ Mixt dintre Republica Moldova și Comitetul European al Regiunilor, iar sesiunea inaugurală a fost coprezidată de Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din România, și Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni. Maia Sandu a participat la deschiderea reuniunii și a transmis că aderarea nu poate produce rezultate fără primării capabile să transforme fondurile și regulile europene în servicii concrete pentru oameni.
Noul mecanism nu este doar o reuniune simbolică. Comitetul Consultativ Mixt creează un cadru permanent de cooperare între aleșii locali și regionali din Republica Moldova și cei din Uniunea Europeană, care va putea urmări inclusiv modul în care negocierile de aderare afectează comunitățile.
Potrivit Comitetului European al Regiunilor, astfel de structuri au rolul de a pregăti autoritățile locale pentru aderare, de a evalua impactul politicilor UE la nivel local, de a menține un canal direct de informații între Bruxelles și comunități și de a monitoriza negocierile în domeniile relevante pentru administrația locală.
Maia Sandu: „Fiecare localitate să poată contribui la Moldova Europeană”
La lansare au participat Maia Sandu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, secretarul general al Guvernului Alexei Buzu, reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor, primari, președinți de raioane și parteneri externi.
Președinta Republicii Moldova a pus accentul pe una dintre marile probleme ale administrației locale: comunități tot mai mici, bugete limitate și instituții care trebuie să poată gestiona investiții europene mult mai complexe.
„Lumea din jurul nostru se schimbă și trebuie să ne ajustăm administrația la noile realități, astfel încât oamenii noștri să poată trăi într-o lume mai bună și mai sigură”, a declarat Maia Sandu, potrivit MOLDPRES.
Șefa statului a subliniat că localitățile au pierdut populație tocmai pentru că nivelul de trai nu a ținut pasul cu așteptările oamenilor, ceea ce a redus la rândul său veniturile administrațiilor locale. Soluția, spune Maia Sandu, este întărirea primăriilor, cu bugete și instrumente care să le permită să livreze servicii mai bune.
O româncă, în fruntea structurii europene pentru Republica Moldova
Un rol central în noul mecanism îi revine Marianei Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța.
Aceasta este membră a Comitetului European al Regiunilor și conduce structura CoR pentru Republica Moldova. În configurația destinată Republicii Moldova, Comitetul European al Regiunilor o indică pe Mariana Gâju drept președinta din partea europeană. Din structură mai fac parte, între alții, reprezentanți locali din Luxemburg, Polonia, Estonia și alți primari din România.
La Chișinău, Gâju a coprezidat prima reuniune împreună cu Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni și copreședinta din partea Republicii Moldova.
„Suntem acasă, în Republica Moldova”, a spus Mariana Gâju, care a prezentat lansarea comitetului drept o nouă etapă pentru implicarea directă a comunităților în procesul de aderare.
Potrivit acesteia, noua structură trebuie să ducă la politici comune și parteneriate concrete, nu doar la schimburi instituționale.
Cristina Gherasimov: cea mai mare parte a regulilor europene se aplică în teritoriu
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat de ce implicarea primăriilor devine critică pe măsură ce Republica Moldova avansează spre UE.
„Cu cât mai aproape suntem de momentul de a deveni parte a Uniunii Europene, cu atât este mai stringent să obținem rezultate bune la nivel local”, a spus aceasta.
Potrivit oficialului, o mare parte a acquis-ului european va trebui implementată chiar la nivel local, iar cetățenii vor judeca succesul aderării prin lucruri foarte concrete: drumuri, apă și canalizare, servicii publice, educație, sănătate, locuri de muncă și condiții pentru afaceri.
Comitetul ar trebui astfel să ajute primăriile nu doar să înțeleagă legislația europeană, ci și să se pregătească pentru accesarea și administrarea fondurilor UE.
Reforma administrației locale intră într-o etapă decisivă
Lansarea mecanismului european se suprapune peste reforma administrației publice locale pe care Chișinăul o pregătește pentru următorii ani.
Alexei Buzu a prezentat date care arată dimensiunea problemei: între recensămintele din 2014 și 2024, populația Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ 14%, iar în localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori declinul a ajuns la circa 33%.
Guvernul vrea să creeze administrații mai puternice, să investească în formarea funcționarilor, certificarea în achiziții și scriere de proiecte și să pregătească portofolii care să poată atrage bani europeni.
Potrivit lui Buzu, noua formulă administrativă este planificată să intre în vigoare odată cu alegerile locale din 2027.
România vine cu experiența unei țări care a trecut deja prin aderare
Prezența Marianei Gâju în fruntea componentei europene oferă și o dimensiune românească noului mecanism.
România este una dintre țările care pot transfera direct experiența acumulată după aderarea la UE în domenii precum accesarea fondurilor, achizițiile publice, infrastructura locală și adaptarea administrației la legislația europeană.
Gâju a spus că experiența României trebuie împărtășită Republicii Moldova prin cooperare între primării și parteneriate concrete.
„Viitorul european al Republicii Moldova nu va fi construit doar în sălile de negociere. Va fi construit în fiecare oraș, comună și sat”, a transmis primarul din Cumpăna.
De la CORLEAP la noul comitet permanent
Reuniunea din 15 septembrie a venit după o altă întâlnire importantă organizată cu o zi înainte la Chișinău: cea de-a 15-a reuniune anuală CORLEAP, Conferința autorităților regionale și locale pentru Parteneriatul Estic.
Acolo, reprezentanții din mai multe state au discutat despre combaterea dezinformării și ingerințelor străine, reziliența comunităților și creșterea capacității administrațiilor locale.
Diferența este că noul Comitet Consultativ Mixt are un statut mult mai strâns legat de procesul de aderare. El a fost creat în urma deciziei Consiliului de Asociere UE–Republica Moldova din 28 mai 2026 și va reuni periodic reprezentanții celor două părți.
Comentează