Modul în care sunt repartizate dosarele în instanțele din România se schimbă de marți, 15 septembrie. Noul mecanism stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii limitează numărul de cauze care pot fi repartizate zilnic, în funcție de capacitatea reală de procesare a fiecărei instanțe. O cerere va fi înregistrată în continuare și își va păstra data depunerii, însă, dacă instanța este supraîncărcată, dosarul poate rămâne o perioadă fără să fie repartizat unui complet de judecată.
Noua procedură a fost definitivată prin Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026 a Secției pentru judecători a CSM, care modifică Hotărârea nr. 1642/2026. Hotărârea din 9 septembrie a fost adoptată cu opt voturi pentru și un vot nul.
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) arată că forma finală preia o serie de propuneri formulate de avocați în lunile de consultări cu CSM, în special în ceea ce privește aplicarea graduală a sistemului, exceptarea cauzelor urgente și posibilitatea ca un dosar să fie repartizat cu prioritate în situații deosebite.
Ce se schimbă concret pentru omul care dă pe cineva în judecată
Până acum, pentru justițiabil, înregistrarea unei cereri și repartizarea acesteia către un complet de judecată erau, în mod obișnuit, etape apropiate în timp. Din 15 septembrie, ele pot deveni două momente distincte.
Cererea depusă la instanță va fi în continuare înregistrată potrivit regulilor existente. Abia după ce toate actele depuse într-o zi au fost înregistrate și au primit număr în sistemul ECRIS, aplicația va stabili care dosare se încadrează în capacitatea de procesare disponibilă. Dosarele care se încadrează vor fi repartizate începând cu ziua următoare, iar cele care depășesc capacitatea disponibilă vor intra într-un „Registru de gestionare a fluxului de cauze”.
Cu alte cuvinte, un justițiabil se poate afla în situația în care are un dosar înregistrat și un număr de dosar, dar cauza nu are încă un complet de judecată desemnat și trebuie să aștepte repartizarea.
Intrarea pe „lista de așteptare” nu schimbă data la care ai depus acțiunea
Un aspect important este că înscrierea în registrul de gestionare a fluxului este exclusiv o operațiune administrativă. Data înregistrării dosarului nu se schimbă.
Regula contează în situațiile în care legea impune termene pentru formularea unei acțiuni, contestații sau căi de atac. Faptul că dosarul nu este repartizat imediat unui judecător nu înseamnă că cererea este considerată depusă ulterior și nici că justițiabilul pierde termenul legal din acest motiv.
Dosarele aflate în registru sunt păstrate separat în arhiva instanței până la momentul repartizării, iar părțile vor putea avea acces la dosar și solicita copii potrivit regulilor obișnuite aplicabile arhivelor instanțelor.
În ce ordine vor fi preluate dosarele care așteaptă
CSM a introdus și o regulă menită să evite situația în care anumite dosare obișnuite ar putea „sări rândul”.
Dosarele care depășesc capacitatea instanței sunt înscrise în registru în ordinea cronologică a înregistrării, separat pe categorii de cauze. Tot în ordine cronologică vor fi scoase ulterior din registru și repartizate, atunci când apare capacitate disponibilă.
În același timp, se păstrează principiul repartizării aleatorii către completurile de judecată. Cu alte cuvinte, ordinea cronologică stabilește când ajunge dosarul la repartizare, nu ce judecător îl va primi.
Nu toate dosarele vor sta la rând: peste 300 de categorii sunt prioritare
Regulile nu se aplică însă în același mod tuturor proceselor. CSM a stabilit 302 categorii de cauze prioritare, care trebuie repartizate chiar în ziua înregistrării, inclusiv dacă prin aceasta este depășită capacitatea zilnică a instanței. Există, separat, 276 de categorii de cauze excluse complet de la mecanism, care sunt de asemenea repartizate imediat și nici nu sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice.
Printre domeniile în care se regăsesc numeroase situații urgente se numără cauzele privind minorii și familia, măsurile preventive în materie penală, suspendările executării și diferite incidente procedurale.
În penal, de exemplu, au prioritate cauzele referitoare la măsurile preventive, prelungirea sau revocarea acestora și plângerile împotriva unor asemenea măsuri.
În schimb, simplul fapt că un proces este important pentru partea care l-a deschis nu îl face automat „prioritar” în sensul procedurii CSM. De exemplu, divorțurile obișnuite și plângerile contravenționale nu figurează, ca atare, pe lista cauzelor prioritare, potrivit listei adoptate de Consiliu.
Poți cere ca dosarul tău să fie scos din așteptare
Procedura conține însă o „supapă” pentru situațiile excepționale. Chiar dacă un dosar nu face parte din categoriile declarate din start prioritare, o parte poate solicita repartizarea sa cu prioritate.
Președintele instanței sau al secției poate aproba cererea atunci când întârzierea ar putea compromite exercitarea unor drepturi fundamentale, ar putea provoca prejudicii grave, iminente sau ireparabile, ar putea împiedica limitarea unor prejudicii grave deja produse sau există alte împrejurări obiective similare.
Cererea poate veni de la una dintre părți sau de la Ministerul Public, iar prioritatea poate fi dispusă și din oficiu. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile, dosarul își păstrează poziția inițială în registru. Răspunsul la solicitare trebuie comunicat petentului prin Biroul de informare și relații publice al instanței.
Nici în această situație conducerea instanței nu poate alege judecătorul care primește dosarul, caracterul aleatoriu al repartizării rămâne obligatoriu, fiind modificat numai momentul repartizării.
De ce a introdus CSM noul sistem
Măsura este justificată prin nivelul foarte ridicat de încărcare al instanțelor și prin deficitul de personal.
Metodologia folosită de CSM pornește de la date ale Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), coroborate cu statisticile sistemului judiciar românesc. Potrivit UNBR, încărcătura efectivă pe judecător în România este în prezent cu aproximativ 60% peste media europeană.
CSM a stabilit, ca reper final, o capacitate anuală de 288 de dosare pentru judecătorii, 192 pentru tribunale și 119 pentru curțile de apel. Consiliul precizează însă că aceste cifre nu reprezintă o „normă de muncă” individuală a fiecărui magistrat, ci o unitate de măsură folosită pentru calcularea capacității unei instanțe în raport cu numărul judecătorilor care lucrează efectiv acolo.
Noile limite nu se aplică integral de marți
Una dintre modificările importante obținute în urma consultărilor a fost amânarea aplicării integrale a noilor valori.
În primul an, între 15 septembrie 2026 și 14 septembrie 2027, va fi utilizat dublul capacității de referință. Asta înseamnă, orientativ, 576 de dosare pe an pentru judecătorii, 384 pentru tribunale și 238 pentru curțile de apel.
Între 15 septembrie 2027 și 14 septembrie 2028, capacitatea de referință va fi majorată cu 50%.
Abia din 15 septembrie 2028 se va ajunge la valorile integrale de 288, 192 și, respectiv, 119 dosare. Varianta inițială a proiectului prevedea o trecere mult mai rapidă, cu aplicarea integrală de la 1 iulie 2027.
Ce trebuie să urmărească un justițiabil după 15 septembrie
Pentru cetățean, noul sistem nu înseamnă că instanțele nu vor mai primi acțiuni după atingerea unei anumite „norme”. Nu există un plafon pentru depunerea sau înregistrarea cererilor. Limitarea privește ritmul în care dosarele pot fi repartizate efectiv judecătorilor.
Efectul practic va depinde astfel foarte mult de instanța la care este înregistrat dosarul, de numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate, de domeniul cauzei și de volumul dosarelor care intră în aceeași perioadă.
În instanțele foarte aglomerate este posibil să apară un interval între data înregistrării unui dosar și momentul în care acesta primește un complet și poate avansa spre stabilirea unui prim termen. În schimb, cauzele urgente și cele exceptate de CSM ar trebui să fie repartizate imediat.
UNBR anunță că va monitoriza modul în care funcționează sistemul, în special din perspectiva duratei proceselor și a accesului efectiv la justiție, iar CSM a prevăzut la rândul său evaluarea mecanismului și posibilitatea ajustării acestuia în funcție de efectele constatate în practică.
Comentează