Președintele Nicușor Dan a recunoscut, marți, că prelungirea crizei politice a împiedicat realizarea rotației diplomaților români în cursul acestei veri și a vorbit despre probleme de finanțare și despre situația sediilor României din străinătate, afirmând că speră ca, împreună cu „viitorul guvern, oricare va fi el”, să fie găsită „poziția potrivită pentru Ministerul de Externe”. Președintele a prezentat, la întâlnirea cu șefii misiunilor diplomatice, și marile mize ale României pentru perioada următoare: finalizarea aderării la OECD, negocierile dure pentru bugetul UE 2028-2034 și folosirea diplomației pentru deschiderea unor noi piețe companiilor românești și atragerea de capital în țară.
Una dintre cele mai dure secvențe ale discursului susținut la Palatul Cotroceni a privit chiar funcționarea diplomației românești. Nicușor Dan a admis că rotația personalului diplomatic, care ar fi trebuit realizată în această vară, a fost amânată pe fondul crizei politice.
„Pe partea administrativă, îmi pare rău că nu am reușit, așa cum ne-am fi dorit, să realizăm rotația în cursul acestei veri. A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile și sper ca, în relația cu viitorul guvern, oricare va fi el, să reușim să găsim poziția potrivită pentru Ministerul de Externe”, a declarat președintele.
Nicușor Dan vorbește despre probleme de finanțare și sedii ale României în străinătate
Președintele a mers mai departe și a arătat că Ministerul Afacerilor Externe are de rezolvat inclusiv probleme administrative și logistice care au fost amânate.
„Există, știm toți, chestiuni logistice importante amânate și pe partea de finanțare, și pe partea de sedii administrative ale României în afară. Politica externă este, inclusiv din perspectivă economică, o zonă asupra căreia trebuie să ne concentrăm. Deci sper că pe partea administrativă vom avea niște progrese în cursul anului care urmează”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a legat astfel capacitatea României de a-și urmări obiectivele externe nu doar de orientarea politică a statului, ci și de resursele puse efectiv la dispoziția diplomației.
În același context, el a cerut o prezență mai puternică a personalului diplomatic în comunitățile românești numeroase din străinătate și îmbunătățirea serviciilor consulare.
„E importantă aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români. Și e important să optimizăm serviciile consulare”, a spus președintele.
România, aproape de OECD. Nicușor Dan: Am îndeplinit toate cele 25 de condiții tehnice
O altă afirmație importantă a președintelui a vizat aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Nicușor Dan a susținut că România a trecut de toate etapele tehnice și că ceea ce mai lipsește este decizia politică pentru admiterea în organizație.
„Extrem de importantă este aderarea României la OECD, unde, grație efortului multor oameni, am îndeplinit toate cele 25 de condiții tehnice și așteptăm curând decizia politică pentru integrare”, a declarat șeful statului.
România a început oficial negocierile de aderare în ianuarie 2022, iar foaia de parcurs a fost adoptată în iunie același an. În primăvara acestui an, autoritățile române anunțaseră obținerea celui de-al 24-lea aviz din cele 25 necesare procesului tehnic.
Bătălia pentru bugetul UE. România conduce grupul celor 16 „Prieteni ai Coeziunii”
Președintele a pus un accent important și pe negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, negocieri cu miză directă pentru fondurile de coeziune și cele destinate agriculturii de care România beneficiază masiv.
„În ceea ce privește relația noastră cu Uniunea Europeană, urmează un an important, cu decizii majore care privesc cadrul financiar multianual. Sperăm să avem un buget european în 2028-2034 până la sfârșitul acestui an”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat rolul asumat de București în formarea unei tabere comune a statelor interesate de menținerea unor finanțări consistente pentru coeziune.
„Aici vreau să remarc faptul că România a coordonat declarația comună a grupului Prietenii Coeziunii, 16 state care acționează împreună, înțelegând că au interese comune în ceea ce privește arhitectura viitorului buget european”, a spus președintele.
România și celelalte state din grupul „Prietenii Coeziunii” încearcă să apere fondurile pentru dezvoltare regională și Politica Agricolă Comună, în timp ce mai multe state contributoare nete cer limitarea dimensiunii viitorului buget european.
Nicușor Dan cere diplomației să ajute firmele românești să intre pe piețe noi
O parte consistentă a discursului a fost consacrată diplomației economice. Președintele a spus că schimbările din politica comercială a Uniunii Europene pot deschide piețe importante pentru firmele românești, dar că simpla existență a acordurilor nu este suficientă.
„În ceea ce privește diplomația economică, există oportunități care se deschid odată cu tratatele semnate de Uniunea Europeană în raport cu Mercosur, cu India, Indonezia, Australia și alte piețe importante”, a afirmat Nicușor Dan.
„Pe aceste zone vor exista oportunități și e important să avem un dialog între companiile românești de stat, companiile românești private și diplomația românească, astfel încât să optimizăm atât prezența companiilor românești pe aceste piețe, cât și atragerea de capital în România”, a continuat președintele.
România își mobilizează diplomația și pentru conducerea Francofoniei
Nicușor Dan a indicat și o altă miză pentru diplomația românească în perioada următoare: obținerea conducerii Organizației Internaționale a Francofoniei.
„Organizația Internațională a Francofoniei, o miză pentru România în perioada imediat următoare. Avem un candidat foarte bun pentru poziția de secretar general și e important ca eforturile noastre diplomatice să meargă în această direcție”, a spus președintele.
