Procurorii DIICOT au extins oficial urmărirea penală împotriva Laurei Vicol în mega-dosarul Nordis și îi aduc fostei șefe a Comisiei juridice din Camera Deputaților trei noi acuzații: fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune. Anchetatorii susțin că fosta deputată nu ar fi trecut în declarațiile de avere venituri de peste 15,6 milioane de lei, dar și alte împrumuturi și avantaje, și descriu inclusiv un împrumut pe care îl califică drept „fictiv”, folosit, potrivit DIICOT, pentru a ascunde proveniența unor bani care ar proveni din delapidare.
Confirmarea oficială vine joi, 1 octombrie, după ce STIRIPESURSE.RO a dezvăluit, pe surse, că Laura Vicol a fost chemată la DIICOT și că procurorii au extins acuzațiile împotriva sa în dosarul Nordis.
Extinderea urmăririi penale a fost dispusă pe 30 septembrie de procurorii DIICOT – Structura Centrală, în dosarul în care sunt investigate presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Comunicatul DIICOT nu o nominalizează pe Laura Vicol, însă datele prezentate identifică fără echivoc dosarul Nordis și fosta deputată: anchetatorii vorbesc despre o inculpată care a fost deputat în Parlamentul României în perioada 2020-2025, despre societățile grupului investigat și despre ansamblurile rezidențiale din Mamaia și Sinaia.
DIICOT: Peste 15,6 milioane de lei nu ar fi apărut în declarațiile de avere
Prima dintre noile acuzații privește declarațiile de avere depuse de Laura Vicol în perioada în care a fost parlamentar.
Procurorii susțin că, între 2020 și 2025, aceasta ar fi declarat în mod necorespunzător adevărul în documentele depuse în calitate de deputat, informațiile vizate fiind legate de venituri, datorii, împrumuturi acordate, cadouri și alte avantaje.
Miza acuzației este uriașă. Potrivit DIICOT, anchetatorii au identificat venituri de peste 15,6 milioane de lei, provenite din salarii, dividende și returnări de împrumuturi, care nu ar fi fost menționate în declarațiile de avere.
La acestea s-ar adăuga:
un împrumut oferit în valoare de 910.000 de lei;
împrumuturi contractate în valoare de 241.000 de lei și 35.000 de dolari, restituite în perioada 2019-2021;
cadouri, servicii sau alte avantaje de peste 300.000 de lei.
DIICOT susține că nici acestea nu ar fi fost menționate în declarațiile de avere. Procurorii merg însă mai departe și indică inclusiv scopul pe care, în opinia lor, l-ar fi urmărit fosta deputată. Potrivit comunicatului oficial, declarațiile ar fi fost întocmite astfel în scopul „sustragerii de la orice formă de răspundere juridică față de fondurile încasate din patrimoniul unor societăți din cadrul unui grup, direct sau indirect, ascunderea unor surse ilicite de venit și evitarea controlului de integritate”.
Împrumutul pe care DIICOT îl numește „fictiv”: 150.000 de euro și peste un milion de lei
Una dintre cele mai importante noutăți din comunicatul DIICOT privește însă un presupus mecanism financiar despre care procurorii susțin că ar fi fost folosit pentru a da o justificare unor sume de bani. Anchetatorii afirmă că Laura Vicol ar fi declarat în documentele de avere un „împrumut fictiv” acordat unuia dintre inculpații din dosar.
Valoarea declarată inițial ar fi fost de 150.000 de euro și 1.774.000 de lei, suma în lei fiind ulterior modificată la 1.124.000 de lei. În baza acestui titlu juridic, susțin procurorii, fosta deputată ar fi încasat ulterior de la o suspectă 1.595.000 de lei, transferurile având drept justificare „restituire împrumut”.
DIICOT susține că, prin acest mecanism, ar fi fost „ascunsă și disimulată adevărata natură și proveniență a fondurilor”, iar Laura Vicol ar fi cunoscut că banii provin din săvârșirea infracțiunii de delapidare.
Acuzația oficializată acum se suprapune cu date existente încă din prima etapă a dosarului Nordis. În referatul întocmit în februarie 2025, procurorii analizau fluxurile de bani ajunse la Laura Vicol și menționau aceeași sumă de 1,595 milioane de lei transferată cu explicația „retur împrumut Ivan George”. Documentul mai arăta că anchetatorii identificaseră sume mult mai mari încasate de fosta deputată de la aceeași persoană.
Acuzația care duce direct la clienții Nordis: DIICOT spune că Vicol i-ar fi ajutat pe trei inculpați
A treia nouă acuzație este cea care o leagă direct pe Laura Vicol de presupusele înșelăciuni reclamate de cumpărătorii unor apartamente. Până acum, una dintre liniile de apărare publice ale fostei deputate a fost delimitarea rolului său de activitatea propriu-zisă a companiei Nordis. Noul comunicat al DIICOT introduce însă o acuzație explicită de complicitate la înșelăciune.
Procurorii susțin că, în perioada 2019-2025, deși nu avea o calitate statutară în cadrul uneia dintre societățile investigate, Laura Vicol i-ar fi sprijinit, cu intenție, pe trei dintre inculpații din dosar în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Faptele investigate privesc încheierea și executarea unor promisiuni de vânzare și a unui contract de vânzare-cumpărare pentru apartamente de vacanță din ansamblurile rezidențiale din Mamaia și Sinaia.
Potrivit DIICOT, respectivele imobile fie nu ar fi fost predate, fie nu ar fi fost construite. Anchetatorii susțin că o persoană vătămată ar fi fost astfel indusă în eroare, prejudiciul acestei componente a dosarului depășind 122.000 de euro.
Este una dintre cele mai importante diferențe față de acuzațiile cunoscute până acum: procurorii nu mai descriu doar bani pe care Vicol i-ar fi primit din societățile grupului, ci îi atribuie un presupus sprijin acordat direct altor inculpați în mecanismul unei înșelăciuni reclamate de un cumpărător.
Laura Vicol spunea după izbucnirea dosarului: „Soțul meu mi-a dat bani și am recunoscut acest lucru”
Noile acuzații trebuie puse și în contextul explicațiilor oferite public de Laura Vicol după izbucnirea dosarului Nordis.
În februarie 2025, după apariția acuzațiilor procurorilor, Vicol declara că banii primiți de la soțul său nu reprezentau un secret.
„Soțul meu mi-a dat bani și am recunoscut acest lucru”, declara atunci Laura Vicol.
Fosta deputată respingea imaginea prezentată de procurori și afirma că o parte importantă din veniturile sale fusese folosită inclusiv pentru donații. Tot atunci, Vicol susținea că i-a fost pusă „ștampila și eticheta de Nordis” și contesta modul în care cazul fusese prezentat public.
Noile acuzații formulate de DIICOT nu reprezintă însă o hotărâre asupra vinovăției Laurei Vicol. Ele fac parte din ancheta penală aflată în desfășurare.
Ce susțineau procurorii încă din februarie despre banii ajunși la Laura Vicol
Circuitul financiar al banilor reprezintă încă de la început una dintre componentele centrale ale dosarului. În documentele din februarie 2025, procurorii susțineau că Laura Vicol ar fi fost unul dintre beneficiarii importanți ai unor fonduri despre care anchetatorii afirmă că proveneau din patrimoniul societăților investigate.
În referatul procurorilor apăreau inclusiv operațiuni financiare urmate de achiziții de la branduri precum Hermès, Gucci, Chanel, Loro Piana, Louis Vuitton sau Rolex. De exemplu, anchetatorii consemnau că, în decembrie 2020, Laura Vicol ar fi încasat 90.000 de lei de la Nordis Management cu explicația „avans”, iar ulterior ar fi fost efectuată o plată de aceeași valoare către Rolex Marriott.
Într-un alt episod descris în actele dosarului, procurorii indicau plăți către mai multe magazine de lux după încasarea unor sume provenite de la persoane și societăți investigate. Procurorii au susținut atunci că Laura Vicol nu ar fi reprezentat doar un beneficiar accidental al acestor fluxuri financiare, ci că ar fi cunoscut proveniența banilor. Aceasta este teza acuzării și urmează să fie verificată în cadrul procesului penal.
Dosarul Nordis s-a mărit puternic în 2026: încă 109 persoane au reclamat prejudicii
Ancheta Nordis a continuat să se extindă și după valul de audieri și rețineri din februarie 2025. Pe 18 august 2026, DIICOT a dispus o altă extindere a urmăririi penale, după apariția a 50 de noi plângeri formulate de 109 persoane. În acea componentă nouă, prejudiciul suplimentar reclamat depășea 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro și 17.000 de dolari.
Dosarul deschis la începutul anului 2025 a dus atunci inclusiv la reținerea Laurei Vicol, a soțului său Vladimir Ciorbă și a altor persoane implicate în societățile investigate. Curtea de Apel București a dispus inițial arestarea preventivă a mai multor inculpați.
DIICOT oficializează cele trei noi acuzații
Comunicatul transmis joi reprezintă astfel o nouă etapă distinctă în mega-dosarul Nordis. Pentru Laura Vicol, procurorii investighează acum suplimentar:
fals în declarații în formă continuată, în legătură cu informațiile pe care anchetatorii susțin că nu le-ar fi trecut în declarațiile de avere;
spălarea banilor în formă continuată, în legătură inclusiv cu mecanismul presupusului împrumut fictiv și suma de 1,595 milioane de lei;
și complicitate la înșelăciune, pentru presupusul sprijin acordat unor inculpați în tranzacții privind apartamente din Mamaia și Sinaia.
Extinderea urmăririi penale nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Laura Vicol și toate celelalte persoane cercetate în dosar beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege.
Comentează