Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, face apel la responsabilitate înaintea consultărilor finale de la Cotroceni pe tema noii legi a salarizării. Pîslaru susține că PNL și USR sprijină proiectul, în timp ce alte două partide ezită sau au avut reacții negative. În privința măsurilor necesare pentru compensarea impactului bugetar al legii, ministrul afirmă că scenariile tehnice discutate până acum nu prevăd majorări de taxe, ci reduceri permanente de cheltuieli.
Președintele Nicușor Dan și liderii partidelor din fosta Coaliție urmează să aibă, marți, prin videoconferință, o discuție decisivă privind proiectul noii legi a salarizării.
Proiectul este legat de un jalon din PNRR cu termen-limită la 31 august, iar șansele ca legea să mai parcurgă procedura parlamentară până atunci sunt extrem de reduse.
Pîslaru: „Astăzi va fi momentul adevărului”
Dragoș Pîslaru a explicat că valoarea măsurilor necesare pentru compensarea impactului fiscal al legii depinde de forma finală a proiectului.
„În primul rând, nu știm dacă sunt 4 miliarde sau mai puțin, pentru că depinde de textul final al legii. În al doilea rând, garanțiile nu sunt pentru Comisia Europeană, sunt pentru a nu avea probleme cu ratingul de țară și pentru a ne respecta angajamentele. În al treilea rând, da, asumpțiile de la începutul discuțiilor pe subiectul legii salarizării au fost că mai întâi ajungem la un acord pe salarizare și apoi, la pachet, se adoptă și aceste reduceri de cheltuieli. Deci acesta este scenariul de lucru”, a declarat ministrul interimar al Muncii la Digi24.
Potrivit acestuia, PNL și USR și-au manifestat susținerea pentru proiect, în timp ce celelalte două formațiuni implicate în negocieri ezită sau au avut reacții negative.
„În acest moment suntem în scenariul în care două partide, PNL și USR, și-au manifestat sprijinul pentru lege. Două partide ezită să o facă sau au avut reacții mai degrabă negative. Astăzi va fi momentul adevărului. Mesajul meu este un apel la responsabilitate. Este absolut paradoxal ca o lege care duce la creșterea salariului și ar rezolva niște inechități care există de peste 9 ani să fie contestată. Și mesajul meu este foarte clar pentru toți cei din administrația publică care au fost momiți sau manipulați de anumite sindicate: să știe foarte clar că o astfel de oportunitate de a avea un beneficiu salarial adițional va fi pierdută dacă legea nu se aplică”, a spus Pîslaru.
Vor crește taxele? Pîslaru: „Răspunsul este nu”
Ministrul interimar al Muncii a respins scenariul potrivit căruia compensarea impactului bugetar al noii legi a salarizării ar urma să fie făcută prin noi majorări de taxe.
„Aici vă pot răspunde foarte ferm că toate scenariile tehnice luate în calcul nu au prevăzut taxe, ci reduceri de cheltuieli. Deci răspunsul este: nu s-a discutat despre majorări de taxe, ci despre reduceri permanente de cheltuieli”, a declarat Dragoș Pîslaru.
„În mod evident, este al 12-lea ceas. Dacă astăzi nu o să avem un acord politic, nu mai este timp să adopți și să promulgi această lege. Asta înseamnă că responsabilitatea directă va fi a partidelor care s-au opus sau au avut rezerve și lucrul ăsta trebuie să-l țină minte toți cei din administrația publică care fie s-au lăsat mințiți. Acuma partidele încearcă să evite o responsabilitate”, a mai arătat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Declarația vine în contextul în care Comisia Europeană a solicitat identificarea unor măsuri care să compenseze impactul fiscal suplimentar al proiectului față de scenariul prudent de 8 miliarde de lei discutat inițial.
Comisia Europeană cere măsuri compensatorii
Potrivit observațiilor transmise autorităților române, Comisia Europeană consideră că măsurile necesare pentru compensarea impactului suplimentar ar trebui adoptate simultan cu legea salarizării sau, „de preferat”, înaintea acesteia. Printre variantele indicate de Comisie se află și extinderea contribuției CASS asupra pensiilor.
„Identificarea și adoptarea unor măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar față de scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu adoptarea legii salarizării sau, de preferat, înainte de aceasta. Acest aspect este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating. O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS asupra pensiilor. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le considerați adecvate”, se arată în observațiile Comisiei Europene.
Comisia a semnalat și o discrepanță de aproape un miliard de lei între impactul financiar calculat și prevederile proiectului pentru sistemul sanitar și a cerut un calendar clar pentru plata arieratelor datorate sectorului judiciar.
Sorin Grindeanu: „Sunt termene imposibil de respectat”
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a recunoscut că șansele ca legea să treacă prin Parlament până la expirarea termenului din PNRR sunt aproape inexistente.
„Mi se pare foarte greu, dacă nu spre imposibil, să venim până mâine cu o formă care să ducă la aprobarea ei în Senat și să treacă peste cele 48 de ore pentru posibile contestații la CCR. Sunt termene imposibil de respectat”, a declarat Grindeanu.
Consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat anterior că proiectul va ajunge în Parlament numai dacă există consens între cele patru partide.
„Liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește, în principiu, toate obligațiile asumate de România și satisface toate constrângerile fiscale. Dacă nu există consens, cele 4 partide își asumă ca niciunul dintre ele să nu depună proiectul legii salarizării”, a spus Burnete.
Ce prevede noua lege a salarizării
Cea mai recentă variantă a proiectului stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei de la 1 decembrie 2026, sub nivelul de 4.100 de lei din varianta precedentă și cel de 4.325 de lei prevăzut inițial.
Proiectul păstrează sistemul coeficienților, cu valori cuprinse între 1 și 8, și introduce modificări pentru angajații din educație, sănătate, administrație, diplomație și cultură.
Cele cinci mari confederații sindicale au criticat însă proiectul și au cerut retragerea lui și reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline.
