La nivelul specialiștilor din Guvern, de la ministerele Muncii, Finanțelor, Educației și Sănătății, s-a lucrat pe modificările la Legea salarizării. În noua variantă, legea stabilește un plafon maxim de 20% pentru suma sporurilor și premiilor raportat la salariile de bază. De asemenea, articolul 34 prevede că majorările salariale conform Legii-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din unitățile sanitare publice sunt finanțate prin transferuri distincte din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Limitarea sporurilor și al altor elemente de salarizare
Articolul 21 stabilește un plafon maxim de 20% pentru suma sporurilor și premiilor raportat la salariile de bază, calculat la nivelul ordonatorului principal de credite. Regula nu se aplică personalului în misiune permanentă în străinătate, iar în sănătate, fondurile necesare peste acest plafon sunt asigurate prin transferuri din bugetul ordonatorului.
ART. 21
(1) Limita maximă a sporurilor, indemnizațiilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale salariului lunar și soldei lunare/salariului lunar specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I - VIII.
(2) Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, pe ordonator principal de credite, cu excepția celor prevăzute a fi exceptate de la calculul acestui plafon.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.
(4) Pentru unitățile din sistemul public de sănătate procentul prevăzut la alin. (2) se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite, indiferent de sursa de finanțare. Fondurile necesare pentru plata sporurilor care depășesc 20% la nivel de sursă de finanțare, se asigură prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite.
Modificare importantă la finanțarea unităților sanitare prin intermediul influențelor salariale
Articolul 34 prevede că majorările salariale conform Legii-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din unitățile sanitare publice sunt finanțate prin transferuri distincte din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). În această perioadă de finanțare, pentru personalul din anexa nr. II este asigurat nivelul minim al sporurilor
Art. 34
(1) Pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate influențele financiare determinate de creșterile salariale generate de aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor prezentei legi, se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă.
(2) În perioada în care finanțarea cheltuielilor salariale se face conform alin. (1), pentru personalul încadrat pe funcțiile din anexa nr. II se asigură nivelul minim al sporurilor prevăzute în această anexă.
Ce prevede legea la controversatele diferențe salariale tranzitorii
Articolul 33 instituie o diferență salarială tranzitorie pentru a acoperi diminuările de venit rezultate din noua lege, comparativ cu nivelul din noiembrie 2026, dacă persoana își menține funcția și condițiile de muncă. Această diferență se reduce pe măsură ce salariul de bază crește, excluzând din calculul de referință bonusurile pentru fonduri europene, anumite sporuri specifice și veniturile temporare.
ART. 33
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, salariul în străinătate, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi este mai mic decât salariul lunar, salariul în străinătate,solda lunară/salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial, pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(2) Diferența salarială tranzitorie acordată potrivit alin. (1) se reduce în limita creșterilor ulterioare ale salariului lunar, salariului în străinătate, a soldei lunare/salariului lunar al funcției, până la stingerea integrală a acesteia la data la care salariul lunar, salariul în străinătate, solda lunară/salariul lunar determinate potrivit prezentei legi ajunge la nivelul salariului lunar, salariului în străinătate, soldei lunare/salariului lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026.
(3) În salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene, determinate potrivit art.16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(4) În salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale pentru gestionarea de fonduri europene, determinate potrivit art.17, alin.(1) - (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(5) În salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene.
(6) În salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 cu modificările și completările ulterioare preluate în prezenta lege la art. 17, art.18, art. 22 alin. (12), în anexa I cap.I lit. B art. 8 și în anexa nr. II cap. II art. 1 - 3 la prezenta lege, precum și drepturile salariale cu caracter temporar și variabil condiționate de activitatea desfășurată în diferite condiții.
(7) Diferența salarială tranzitorie are același regim fiscal ca celelalte drepturi salariale stabilite prin prezenta lege, conform art. 31.
(8) Persoana care, în urma modificării raportului de muncă/de serviciu ulterior lunii noiembrie 2026, ocupă o funcție similară unei funcții de la nivelul aceleiași instituții/autorități, pentru care se acordă diferența salarială tranzitorie, în condițiile alin. (1), beneficiază de o diferență salarială tranzitorie egală, dacă titularul funcției similare îndeplinește aceleași criterii/condiții specifice pentru acordarea drepturilor salariale ca titularul funcției în cauză, respectiv de o fracție din diferența salarială tranzitorie în cazul îndeplinirii parțiale a criteriilor/condițiilor specifice pentru acordarea drepturilor salariale ca titularul funcției în cauză. Dispozițiile sunt aplicabile în mod corespunzător și personalului nou-încadrat în funcţii din sectorul bugetar după data intrării în vigoare a prezentei legi.
(9) Drepturile salariale care remunerează activitatea desfășurată anterior lunii noiembrie 2026 nu se iau în calcul pentru stabilirea diferenței salariale tranzitorii, inclusiv în cazul respectivele drepturi salariale sunt achitate concomitent cu drepturile salariale care remunerează activitatea desfășurată în luna noiembrie 2026.
(10) Diferența salarială tranzitorie se ia în calcul la stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu, potrivit dispozițiilor legale care reglementează condițiile de acordare și cuantumul acestora.
Principiile sistemului de salarizare
ART. 6
Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
a) principiul legalității, în sensul că drepturile salariale se stabilesc prin norme juridice de forța legii, dar cu încadrare în grila de coeficienți de salarizare, respectiv între limitele minime și maxime prevăzute prin prezenta lege;
b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;
c) principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă de valoare egală;
d) principiul adaptării salarizării în străinătate la condițiile de reprezentare pe plan local și la obiectivele de politică externă;
e) principiul stimulării performanței personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoașterii și recompensării performanțelor profesionale obținute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii și regulamentelor proprii, în vederea creșterii eficienței activității desfășurate;
f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate;
g) principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar;
h) principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor anuale pentru cheltuielile de personal stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
i) principiul publicității, în sensul transparenței veniturilor de natură salarială, pentru toate funcțiile din sectorul bugetar.
Structura de grade salariale și grila de salarizare
ART. 9
(1) Structura de grade salariale include 12 grade salariale.
(2) Fiecărui grad salarial îi corespunde un interval de coeficienți, după cum urmează:
(1) Cuantumul valorii de referință și a valorii de referință în valută definite la art. 7 lit. ee) și ff) se propun de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de către Ministerul Finanțelor, în cadrul mandatului instituțional comun, cu solicitarea opiniei Consiliului Fiscal și, în ceea ce privește valoarea de referință în valută, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, în primul semestru al fiecărui an pentru anul următor și se stabilesc anual, cu consultarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea prevederilor din Legea responsabilității fiscale nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 6 lit. h) din prezenta lege, cu încadrarea în plafoanele anuale pentru cheltuielile de personal stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară și cu luarea în considerare a raportului prevăzut la alin.(5).
(2) Cuantumul valorii de referință se stabilește astfel încât procentul majorării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat să nu depășească procentul creșterii nominale a produsului intern brut, prevăzut în cadrul macroeconomic utilizat la construcția cadrului fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care pe parcursul anului prognoza produsului intern brut se înrăutățește, cuantumul valorii de referință nu se modifică. Cuantumul valorii de referință stabilit anual nu poate fi mai mic decât cel pentru anul precedent.
(3) Cuantumul valorii de referință în valută definite la art. 7 lit. ff) se modifică anual în mod corespunzător cu un procent egal cu cel de modificare a valorii de referință, stabilită conform alin. (3).
(4) În luna iunie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor întocmește un raport referitor la evoluția cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. Raportul va cuprinde și impactul financiar determinat de aplicarea valorii de referință, impactul financiar al aplicării celorlalte prevederi ale legii, precum și orice alte modificări legislative cu impact asupra veniturilor salariale din sistemul public, raportate la obiectivul de reducere a masei salariale din sectorul public. Raportul se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor.
(5) Actele normative subsecvente elaborate în baza prezentei legi vor fi însoțite de o declarație de impact financiar, neputând depăși alocările bugetare, și vor fi adoptate cu avizul Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și cu solicitarea opiniei Consiliului Fiscal.
