Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți bilanțul PNRR, program despre care spune că actualul Guvern l-a preluat „complet înțepenit”, cu un risc major de eșec. România a ajuns, potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la o absorbție de peste 90% din granturi și de peste 95% din împrumuturi, însă premierul spune că întârzierile, supracontractarea și reformele amânate au costat bani și credibilitate.
Bolojan a avertizat, în același timp, asupra problemei care se mută acum în 2027: aproximativ 8 miliarde de euro care au reprezentat anul acesta un pilon major al investițiilor nu vor mai alimenta bugetul anul viitor. Viitorul Guvern va trebui, spune premierul, să mențină investițiile, să continue reducerea deficitului și să găsească soluții „pentru a nu crește fiscalitatea”.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România intră în 2027 cu o problemă majoră de finanțare a investițiilor, după încheierea actualei componente a PNRR. Aproximativ 8 miliarde de euro, care în acest an au reprezentat unul dintre principalii piloni ai investițiilor din România, nu vor mai alimenta bugetul anul viitor, iar viitorul Guvern va trebui să compenseze această scădere fără să majoreze fiscalitatea.
Bolojan a insistat, în conferința susținută după ședința de Guvern, că menținerea unui nivel ridicat al investițiilor trebuie făcută printr-o mai bună disciplină a cheltuielilor publice și prin accelerarea absorbției fondurilor europene de coeziune. În același timp, măsurile de reducere a deficitului trebuie continuate pentru ca România să evite o retrogradare a ratingului de țară.
Bolojan: „Am găsit un program complet înțepenit”
Premierul a spus că presiunea cea mai mare pentru deblocarea PNRR a fost în ultimul an, când Guvernul a fost nevoit să renegocieze ținte și jaloane pentru a limita pierderile de bani europeni.
„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest Guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele cu toată puterea, în așa fel încât să progresăm și să nu ratăm sume importante de bani”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a admis că România putea obține un rezultat mai bun dacă implementarea începea mai devreme și dacă reformele asumate erau duse la capăt la timp.
Bolojan a legat pierderile de bani și de credibilitatea României în fața piețelor și a partenerilor europeni, subliniind că reformele trebuie continuate și după încheierea PNRR.
România a absorbit peste 90% din granturi și peste 95% din împrumuturi
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a încheiat PNRR cu o absorbție de peste 90% pe componenta de granturi și de peste 95% pe cea de împrumuturi.
Cifrele exacte urmează să fie stabilite în zilele următoare, după centralizarea tuturor datelor.
Bolojan a enumerat printre investițiile majore finanțate prin program tronsonul Focșani-Bacău al Autostrăzii Moldovei, cu aproximativ 1,5 miliarde de euro, renovarea energetică a aproximativ 10.000 de clădiri, pentru care au fost alocate peste 1,8 miliarde de euro, și Cloudul Guvernamental, cu o investiție de peste 300 de milioane de euro.
Pe componenta de energie regenerabilă au fost alocate peste 450 de milioane de euro pentru capacități de aproape 1.000 MW, iar aproximativ 600 de milioane de euro au mers către dotarea a circa 10.000 de săli de clasă și laboratoare.
Premierul a mai enumerat investiții în prevenirea abandonului școlar, digitalizarea universităților, rețele de apă și canalizare, împăduriri, ambulanțe, infrastructură medicală și locuințe destinate tinerilor din comunități marginalizate.
Bolojan reclamă supracontractarea: 19,5 miliarde de euro pe Transporturi, față de 5,5 miliarde disponibile
Una dintre cele mai dure concluzii ale premierului privește capacitatea administrativă și modul în care au fost contractate proiectele.
„Capacitatea administrației noastre, la finalul acestui program, constatăm că lasă de dorit în multe locuri. Asta înseamnă că n-am făcut evaluări corecte, am supracontractat pe multe dintre programe”, a spus Bolojan.
Premierul a dat exemplul Transporturilor, unde valoarea contractelor semnate a ajuns la 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea rămasă în faza aproape finală era de aproximativ 5,5 miliarde de euro.
„Doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deși în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracontractare importantă care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naționale”, a afirmat premierul.
SAFE a preluat o parte din presiunea de pe proiectele de autostrăzi
Bolojan a arătat că programul SAFE a permis continuarea unor investiții în infrastructură care ar fi fost afectate de problemele PNRR.
Premierul a vorbit despre 4,2 miliarde de euro din SAFE care au venit să completeze miliardele alocate prin PNRR pentru infrastructura rutieră.
„Dacă nu exista programul SAFE, care a venit să completeze PNRR, și componenta de autostrăzi era afectată”, a spus Bolojan.
Potrivit premierului, obiectivul este ca până în 2030 să fie operațională pe teritoriul României întreaga rețea de autostrăzi care asigură conexiunea spre Ucraina și Republica Moldova.
Bolojan: Cele 8 miliarde de euro nu vor mai alimenta bugetul în 2027
Dincolo de bilanțul PNRR, premierul a mutat accentul asupra problemei care va apărea anul viitor, când actualul flux masiv de bani europeni pentru investiții se va reduce.
„Pentru componenta de viitor, consider că aceste lecții trebuie să le internalizăm și viitorul Guvern trebuie să fie cu atât mai atent cu bugetele din 2027, cu cât cele aproximativ 8 miliarde de euro, care au fost anul acesta pilonul principal de investiții din România, nu vor mai alimenta bugetul anul viitor”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul susține că investițiile trebuie menținute la un nivel important, însă avertizează că acest lucru nu ar trebui făcut prin noi măsuri care să pună presiune pe venituri.
„E foarte important, pe de-o parte, să menținem componenta de investiții la o valoare importantă, dar, în același timp, acest lucru să se facă prin reducerea de cheltuieli și nu prin alte măsuri”, a spus Bolojan.
Mesaj pentru viitorul Guvern: „Să nu crească fiscalitatea”
Bolojan spune că problema bugetară nu se oprește la dispariția fluxului de bani din PNRR.
Potrivit premierului, măsurile adoptate până acum pentru reducerea deficitului își vor produce efectele până la sfârșitul acestui an, dar nu mai pot genera aceeași reducere și în 2027.
Din acest motiv, viitorul Executiv va trebui să pregătească încă din această toamnă soluțiile pentru bugetul de anul viitor.
„Măsurile de până acum și-au arătat efectele, dar ele produc reducerea de deficit până la finalul acestui an și nu mai au capacitatea de a reduce deficitul anul următor”, a declarat Bolojan.
Premierul a indicat și direcția în care consideră că trebuie căutate soluțiile: fără o nouă creștere a fiscalității, printr-o folosire mai eficientă a banilor publici și prin reducerea cheltuielilor.
„Și în toamna acestui an un aspect important pentru noul Guvern ține de a găsi formulele pentru a nu crește fiscalitatea și pentru o eficiență mai bună a banilor publici și pentru o disciplină în cheltuirea banilor, inclusiv componenta de reducere de cheltuieli”, a afirmat premierul.
Avertisment privind ratingul României
Bolojan a legat direct continuarea consolidării fiscale de riscul ca România să fie retrogradată de agențiile de rating.
Premierul spune că traiectoria de reducere a deficitului trebuie respectată și anul viitor pentru a evita consecințe mai grave pentru economie și finanțele publice.
„Măsurile de reducere a deficitului trebuie continuate și, de asemenea, traiectoria de deficit să fie respectată, pentru că doar în felul acesta evităm retrogradarea și complicațiile care pot apărea dintr-o scădere a ratingului României”, a spus Ilie Bolojan.
Fondurile de coeziune trebuie să acopere o parte din golul lăsat de PNRR
Una dintre soluțiile indicate de premier este accelerarea absorbției fondurilor europene de coeziune.
Bolojan spune că România nu își poate permite să neglijeze această sursă de finanțare în condițiile în care banii din PNRR nu vor mai susține investițiile în același ritm.
„Fondurile de coeziune nu trebuie neglijate. Trebuie accelerată absorbția lor, în așa fel încât ele să vină să completeze această reducere de investiții din PNRR”, a afirmat premierul.
Peste 2.000 de lucrări sunt încă nefinalizate
Bolojan a făcut și un bilanț al proiectelor derulate prin PNRR și a estimat că mai există peste 2.000 de lucrări care nu au fost finalizate.
Datele exacte urmează să fie centralizate în zilele următoare.
Pentru aceste proiecte, primăriile vor trebui să asigure finalizarea lucrărilor până la sfârșitul anului din propriile bugete.
„Unde nu au fost însă aceste condiții, avem încă lucrări nefinalizate. Estimez peste 2.000, vom avea toate datele zilele următoare, și în aceste localități primăriile, în principal, vor trebui să finalizeze lucrările până la sfârșitul anului din bugetele locale”, a declarat Bolojan.
Avertismentul premierului este și mai dur în cazul în care proiectele nu vor fi încheiate.
Potrivit acestuia, începând de anul viitor autoritățile locale ar putea fi obligate să restituie inclusiv banii pe care i-au primit deja.
„În condițiile în care nu le vor finaliza, sper să nu ajungem în această situație, începând de anul viitor vor trebui să achite și banii pe care i-au primit până în această perioadă”, a spus premierul.
Lecția PNRR pentru următoarele programe
Bolojan a recunoscut și una dintre marile probleme ale implementării PNRR: proiectele au fost începute târziu, iar o parte importantă a execuției a fost împinsă spre finalul programului.
Premierul spune că această experiență trebuie folosită inclusiv în cazul programului SAFE.
„De acum înainte, ar trebui ghidat de un sentiment al urgenței din prima zi, să nu lăsăm totul pe ultima sută de metri, pentru că asta înseamnă eforturi majore, riscuri de pierdere de proiecte”, a declarat Bolojan.
El a enumerat printre cauzele întârzierilor problemele unor companii de construcții și capacitatea administrativă redusă a unor autorități locale și a cerut ca viitoarele programe să fie pornite într-un ritm mult mai susținut.
Premierul a descris finalizarea PNRR drept un „efort național”, la care au participat ministerele, autoritățile locale, constructorii, consultanții și proiectanții, și a mulțumit Comisiei Europene pentru flexibilitatea arătată în negocierile privind țintele și jaloanele programului.
