Bogdan Aurescu, fost ministrul de Externe, marchează împlinirea a 15 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite și de la semnarea Acordului privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă în România, două dintre documentele importante pentru arhitectura de securitate a României. Bogdan Aurescu este în prezent judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU de la Haga.
„Azi se împlinesc 15 ani de la adoptarea de către RO🇷🇴 & SUA🇺🇲 a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pt.Secolul 21 & semnarea Acordului privind scutul antirachetă de la Deveselu. Am fost negociatorul-șef al 🇹🇩 pt.cele 2 documente esențiale pt. pol. ext. & sec. RO”, a scris Bogdan Aurescu pe platforma X.
13 septembrie 2011, un moment-cheie în relația România-SUA
Cele două documente au fost semnate și adoptate la Washington la 13 septembrie 2011, în timpul vizitei președintelui Traian Băsescu în Statele Unite.
Negocierile pentru Acordul privind sistemul de apărare antirachetă începuseră după ce România acceptase, în februarie 2010, propunerea administrației americane privind amplasarea interceptorilor pe teritoriul țării.
Procesul diplomatic a fost unul amplu. Echipa română de negociere a fost coordonată de Bogdan Aurescu și a inclus experți din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării și alte instituții din sistemul de securitate națională. Negocierile s-au desfășurat pe parcursul a aproape doi ani, în șapte runde, pregătite prin 36 de reuniuni interinstituționale.
În paralel cu negocierea acordului privind sistemul antirachetă, partea română a urmărit și consolidarea politică a Parteneriatului Strategic lansat în 1997. Rezultatul a fost Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, document care a definit mai clar domeniile și obiectivele cooperării dintre București și Washington. Declarația Comună, primul document bilateral care a consacrat Parteneriatul Strategic.
De la acordul negociat la Washington la baza de la Deveselu
Una dintre cele mai importante consecințe concrete ale acordului semnat în 2011 a fost dezvoltarea facilității Aegis Ashore de la Deveselu.
În 2016, facilitatea a devenit operațională și a fost integrată în sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, România devenind astfel un punct strategic al arhitecturii de apărare a Alianței pe Flancul Estic. Deveselu a devenit, astfel, unica baza permanentă americană de pe Flancul Estic.
Acordul negociat în 2011 conține și un angajament explicit al Washingtonului față de securitatea României. Articolul III stipulează că, în contextul Tratatului Atlanticului de Nord și al Parteneriatului Strategic, „Statele Unite sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României”.
Un Parteneriat Strategic extins dincolo de dimensiunea militară
Declarația Comună din 2011 a oferit, în același timp, un cadru mai larg relației româno-americane, de la securitate și cooperare militară până la economie, energie, comerț, tehnologie, educație și combaterea noilor amenințări.
Ulterior, cooperarea bilaterală a fost dezvoltată prin Dialogul Strategic România-SUA, mecanism care reunește experți și reprezentanți ai instituțiilor celor două administrații.
Bogdan Aurescu a rămas implicat în dezvoltarea Parteneriatului Strategic și în anii următori, inclusiv din funcțiile de ministru al Afacerilor Externe și consilier prezidențial pentru politică externă, în dosare precum cooperarea în cadrul NATO, securitatea energetică și consolidarea relevanței strategice a Mării Negre.
Aniversarea din 13 septembrie vine într-un context de securitate radical diferit față de cel din 2011, marcat de conflictul militar SUA-Iran - scutul fiind conceput, la origine, pentru a răspunde amenințărilor balistice din Orientul Mijlociu - și de creșterea importanței Flancului Estic și a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.
Comentează